:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/10/microbuze.jpg)
Şi mai înseamnă ceva: riscul iminent de a-i pierde, odată cu reîntoarcerea fostului RATB în Ilfov.
de Cătălin Doscaș
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/10/catalin-doscas-620x481.jpg)
8 orașe și 32 de comune fac parte din combustia care ţine pornit motorul economic al României.
Ipotezele lansate de transportatori, cum că au investit bani în maşini noi pe care nu le pot introduce pe trasee, litigiile care ar tergiversa o nouă licitaţie pentru licenţe şi orice altă explicaţie încununată de vreun număr simandicos de dosar alipit de instanţa aferentă, nu reprezintă decât o perdea de fum în faţa unei business care produce milioane garantat.
Statul a început să predea cheiele afacerii la sfârşitul anilor 2000 când, încet-încet, RATB a ajuns să spună, prin gura diriguitorilor de atunci, că nu este profitabil în Ilfov.
Asta, deşi transportul public este peste tot în lume subvenţionat, pentru că aduce beneficii în timp şi pe orizontală.
Oamenii ajung mai repede dintr-un loc în altul, banii se produc mai facil, economia locală creşte, iar taxele şi impozitele sunt pe măsură.
Ulterior deciziei RATB, a venit Uniunea Europeană şi ne-a spus că nu se poate aşa.
Călătorii sunt mult mai mulți. Cam de opt ori mai mulți
Şi pentru a primi bani de la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură în Bucuresti şi în Ilfov, fie că e vorba de vreo pistă pentru biciclete sau de vreo nouă staţie de metrou, a trebuit scriem negru pe alb în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 că:
„Majoritatea operatorilor de transport public privați funcționează pe teritoriul județului Ilfov fără baza legală şi contracte de servicii publice […] descentralizarea și transferarea responsabilităților către autoritățile publice locale (…), conform concluziilor raportului Băncii Mondiale din 2014”.
6 lei costă, în medie, să intri şi să ieşi din Bucureşti în fiecare zi.
3 lei la dus, 3 lei la întors.
Deşi transportatorii vorbesc de 100.000 de oameni care utilizează zilnic microbuzele, numărul e cu mult subdimensionat.
În realitate sunt în jur 800.000 de oameni care fac naveta în fiecare zi, cu ce apucă. A recunoscut-o inclusiv Speranţa Cliseru, mâna dreaptă a Gabrielei Firea, fost administrator public al Voluntariului până de curând şi prefect al Bucureştiului, la unul dintre interviurile campaniei #salvatipipera.
„[…] nu s-a respectat caietul de sarcini: intervalul orar, curăţenia, să nu stea lumea în picioare etc. De transportul din regiunea Ilfov beneficiază 700.000-800.000 de oameni zilnic și este fiscalizat mai mult sau mai puțin”. Cifrele sunt vechi pentru că Ilfovul trece printr-un boom imobiliar fără precedent. Există localităţi din jurul Bucureştiului care şi-au dublat sau triplat populaţia în ultimii cinci ani.
Iar mulţi, în lipsa unui transport în comun sigur, predictibil, aerisit şi curat, folosesc maşinile persoanale colmatând astfel, şi mai mult, principalele intrări şi ieşiri ale Capitalei.
Este un efect pervers, care asigură bunăstarea şi profitul doar într-un singur sens.
Dar să rămânem la această sută de mii de oameni, despre care vorbesc transportatorii privaţi. Şi să presupunem că cele 100.000 de bilete de microbuz sunt tăiate zilnic de șoferi, la dus şi la întors.
Banii la sacoșă și drumul lor ascuns în haosul metropolitan
Şi haideţi să calculăm. Le înmulţim cu 6 lei şi rezultă 600.000 de lei pe zi. Mai înmulţim cu mininum 20 de zile de navetă, de luni până vineri, şi ajungem la 12 milioane de lei, pe lună.
Iar pe an, dacă ar fi să păstrăm referinţele transportatorilor privaţi, înseamnă cel puţin 144 de milioane de lei. Adică 32 de milioane de euro.
Nu e greu să ne dăm seama că în realitate banii sunt de cel puţin patru ori mai mulţi. Şi că această diferenţă este, cel mai probabil, cea care este nefiscalizată, după spusele prefectului Capitalei.
Banii la sacoşă, este evident, nu au cum să rămână toţi la transportatori, ci urmează canale bine unse şi camuflate în aproape 10 ani de haos metropolitan. Lipsa controalelor şi indiferenţa autorităţilor locale şi centrale au, cu siguranţă, un cost al lor.
Acum, după 10 ani de transport public privat, intrările şi ieşirile din Bucureşti sunt pe cale să plesnească, microbuzele iau foc în mers, iar una dintre cele 18 societăţi care are pe mână transportul public din Ilfov se numeşte Omerta Impex SRL.
Asta în cazul în care cineva, involuntar, s-ar duce cu gândul, citind cele de mai sus, la cuvântul „mafie”.
Ar fi totuşi absurd să discutăm că, în România, mafia a ajuns să facă grevă sau că a tras pe dreapta.
CITEŞTE ŞI
Microbuzele Bucureşti-Ilfov vor fi suspendate! Noul STB va prelua călătorii „în condiţii mai grele”
Urmărește-ne pe 
