EXCLUSIV | “Cartelul” maxi-taxi din judeţul Ilfov. Licitaţia rutelor metropolitane, blocată pentru că statul a vrut să urmărească microbuzele prin GPS
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Licitația pentru licențele de transport persoane din județul Ilfov este blocată din 2014. O societate comercială care operează o rută preorăşenească a dat în judecată Autoritatea Metropolitană de Transport a Municipiului Bucureşti de şase ori în ultimii ani, tergiversând astfel procedura. Între timp, Guvernul României a emis o ordonanţă, transformată ulterior în lege, prin care este legalizată această situaţie. Totul are loc în contextul în care 800.000 de oameni intră şi ies zilnic din Bucureşti iar condițiile de transport sunt, în unele zone, sub limita civilizaţiei.
Transportul de persoane din judeţul Ilfov către şi dinspre Bucureşti înseamnă astăzi, în mare parte, microbuze aglomerate, care nu opresc în staţii prestabilitate şi care au o stare tehnică cel puţin discutabilă. Biletul oferit călătorilor în schimbul banilor primiţi reprezintă un lucru opţional iar de orare fixe şi timpi de ajuns la destinaţie nici măcar nu poate fi vorba.
“Transportul public periurban din Bucureşti este unul primitiv, blocat în conceptul din perioada comunistă când tendinţa era de a locui cât mai central. Încă de atunci transportul periurban era unul sărăcăcios şi net inferior transportului urban. Numai că în epoca modernă, inclusiv în Bucureşti, tendinţa este de a locui şi a avea serviciul în zona periurbană, care oferă multe avantaje faţă de centru. Iar această tendinţă e benefică pentru Bucureşti, pentru că degrevează gradual Centrul de trafic. Din păcate transportul public este total decuplat de la această tendinţă”, explică pentru Libertatea Mihai Crăciun, membru fondator al Asociaţiei Construim România.
Paradoxal, în urmă cu mai bine de 10 ani lucrurile stăteau cu totul altfel. 68 de trasee erau operate de RATB la mijlocul anilor 2000. Autobuzele municipalităţii asigurau o frecvenţă orară clară pe o serie de rute care legau localităţile importante din judeţul Ilfov de puncte cheie de la marginea Capitalei.
În prezent sunt doar 10 puncte, denumite generic “terminale”, avizate de Primăria Municipiului Bucureşti unde microbuzele de Ilfov pot îmbarca sau debarca pasageri pe raza Capitalei. Acestea sunt Giurgiului – CFR Progresul, IMGB Berceni, Romprim, Real Pallady, Pod Fundeni - Institutul Oncologic, Pasaj Colentina Europa, Pipera Metrou, Piaţa Presei Libere – Terminal RATB, Metrou Industriilor – Bd. Precizie şi Ghencea Terminal RATB.
Transport public “după ureche”
Instituţia care scoate la licitație traseele din judeţul Ilfov este Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (A.M.T.B.), aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Licenţele trebuie licitate periodic pentru a creşte competitivitatea operatorilor în vederea îmbunătăţirii serviciilor de transport pe care le oferă. În teorie, cu cât serviciile sunt mai de calitate cu atât ruta este mai profitabilă pentru cel care operează traseul.
Transportul public Bucureşti-Ilfov şi retur ar fi trebuit să se desfăşoare la această oră în baza unor licenţe valabile pentru perioada 2014-2020. În realitate însă totul funcţionează după un program întocmit în anul 2008 şi prelungit succesiv.
Deşi pe hârtie există o instituţie care ar trebui să se ocupe de optimizarea şi integrarea transportului de persoane în funcţie evoluţiile socio-economice din regiunea Bucureşti-Ilfov, de acest lucru se ocupă în prezent Autoritatea Rutieră Română care are competenţe similare, dar la nivel naţional.
Potrivit unui răspuns transmis cotidianului Libertatea de către reprezentanţii A.M.T.B., “ultima prelungire a fost aprobată până la rămânerea definitivă a hotărârilor instanţelor de judecată, iar după această dată, până la data finalizării procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport”.
Cu alte cuvinte, din 2008 şi până în prezent Autoritatea nu a reuşit să ducă la bun sfârşit vreo licitaţie pentru transportul public de persoane periurban din cauza proceselor intentate iar liniile preorăşeneşti au rămas cu acelaşi traseu şi număr de maşini şi sunt operate de aproape aceiaşi transportatori ca acum aproape 10 ani, când RATB s-a retras din Ilfov.
Asta cu toate că numărul populaţiei, volumul de schimburi de mărfuri şi servicii dar şi cererea pe piaţa forţei de muncă din zona metropolitană Bucureşti au crescut de la an la an.
Nicarom “salvează” turma
Problema navetei între Bucureşti şi Ilfov se află de ani buni pe rolul instanţelor din România. În 2014, o societate comercială a dat în judecată pentru prima dată Autoritatea Metropolitană de Transport. De atunci şi până în prezent reprezentanţii societăţii au mai intentat încă cinci procese, toate cu acelaşi obiect: licitaţia din 2014 care ar fi trebuit să reînnoiască licenţele până în 2020.
„În perioada 2014 şi până în prezent au fost intentate de către SC NICAROM TRANS EXPRESS SRL împotriva Autorităţii Metropolitane de Transport un număr de 6 dosare, soluţionate în favoarea A.M.T.B., ultimul dosar fiind judecat pe fond, în prima instanţă, în data de 03.04.2018”, se mai arată în răspunsul transmis de instituţie cotidianului Libertatea.
SC NICAROM TRANS EXPRESS SRL este o societate înregistrată în sectorul 3 al Capitalei şi este controlată în egală măsură de Mitică Leaua şi Sorin Nica. Societatea are şi două puncte de lucru: unul în comună Deveselu din Judeţul Olt şi unul în comună Mărăcineni din judeţul Buzău. Cu un an înainte de primul proces intentat Autorităţii societatea avea trei angajaţi şi pierderi de 43.347 de lei.
Reporterii Libertatea au încercat să ia legătura cu reprezentanţii societăţii la numărul de telefon declarat la Registrul Comerţului pentru a afla motivele pentru care SC NICAROM TRANS EXPRESS SRL a contestat licitaţia pentru licenţele de transport.
Redăm, mai jos, dialogul telefonic.
“Reporter: Am dori să luăm legătura cu cineva din conducerea societății NICAROM TRANS EXPRESS SRL. Interlocutor: Pentru ce? Reporter: În legătură cu trasportul public de persoane din județul Ilfov. Interlocutor: Nu ne interesează subiectul. Reporter: Dumneavoastră sunteți reprezentantul firmei? Interlocutor: Nu. Reporter: Atunci, cu cine avem onoarea? Acesta este numărul de telefon al societății de la Registrul Comerțului. Interlocutor: Cine știe? Hai, bine, la revedere...”
Nici avocata Dumitra Stoenescu, cea care reprezintă compania în ultimul proces intentat Autorităţii, nu a dorit să ofere nicio explicație.
GPS-ul “violează” drepturile omului
Reporterii Libertatea au intrat în posesia unei sentinţe a Curţii de Apel Bucureşti, din decembrie 2014, emisă la unul dintre termenele primului proces. Printre motivele care au dus au dus la această acţiune în instanţă se numără nemulţumirile societăţii NICAROM TRANS EXPRESS SRL cu privire la componenţa Consiliul de Conducere al A.M.T.B. dar şi faptul că nu pot participa la licitaţie societăţi care au autovehicule închiriate sau achiziţionate în rate.
La acestea se adaugă şi obligativitatea instituită de A.M.T.B. de a avea acces la parolele GPS ale agenţilor economici în vederea monitorizării mijloacelor de transport în comun care ar fi urmat să opereze rutele din Ilfov.
În motivarea acţiunii se arată că, “a da parola şi username-ul individual al firmei către A.M.T.B. ca acesta să poată verifica maşinile societăţii prin sistemul satelit GPS este un abuz ce ţine de violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, încălcarea politicii de confidenţialitate prin ingerinţa autorităţii în activitatea de zi cu zi a firmei şi posibilitatea de a săvârşi abuzuri prin folosirea neautorizată a sistemelor GPS”.
“Abuzul” 445
Presa centrală a scris în repetate rânduri despre condiţiile inumane de transport pe anumite rute din judeţul Ilfov. Cel mai grăitor exemplu este reprezentat de linia 445 care leagă comună Tunari din Nordul Capitalei, prin oraşul Voluntari, de gura de metrou Pipera. Linia este operată de microbuze care aparţin societăţii Brebenel Impex SRL, controlată de consilier judeţean PSD de Ilfov George Daniel Leasa. În ultimii ani, nu de puține ori oamenii s-au revoltat din cauza condițiilor de transport. Printre acestea se numără faptul că microbuzele nu pleacă de la capetele traseului până când nu sunt umplute cu pasageri până la refuz, lipsa aerului condiţionat, şoferii agresivi care vorbesc la telefonul mobil sau fumează dar şi nerespectarea orarului curselor şi inexistenţa unor staţii prestabilite pentru opriri regulamentare.
Patronul-consilier judeţean George Daniel Leasa declara în mai 2017 că de vină pentru această situaţie este tocmai litigiul din instanţă privind licenţele de transport. "Nu este vina noastră, noi am dori să introducem maşini noi pe trasee. Aşteptăm să apară caietul de sarcini pentru licitaţia care se va ţine doar cu autobuze urbane. De la 1 ianuarie anul viitor (n.r. - 2018) se vor schimba complet lucrurile. O să vedeţi autobuze de ultimă generaţie, cu aer condiţionat, cu locuri în picioare, ca în Occident”, declara, acum un an, consilierul judeţean reporterilor HotNews.ro care au dezvăluit şi faptul că soţia acestuia este consilier local ales pe listele PSD la Primăria Voluntari.
Timpul trece, rablele rămân
Între timp, situaţia nu s-a schimbat cu nimic. Paradoxal, licitaţia blocată reprezintă pentru operatori garanţia profitului: nu sunt făcute investiţii iar concurenţa, care ar fi trebuit să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de transport, lipseşte cu desăvârşire.
Mai mult decât atât, microbuzele de pe această rută ar putea fi considerate şi un real pericol pentru călători. Potrivit unui răspuns transmis cotidianului Libertatea de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportului Rutier (I.S.C.T.R.), în perioada 1 ianuarie 2015 şi 31 decembrie 2017 instituţia a făcut 112 controale pe teren şi a dat 22 de contravenţii pe linia 445 pentru “nerespectarea HG 69/2012, în ceea ce priveşte transportul rutier care poate fi efectuat numai cu vehicule rutiere a căror stare tehnică corespunde reglementărilor specifice în vigoare, având inspecţia tehnică periodică valabilă”.
Un calcul simplu arată că o dată la două luni, I.S.C.T.R. a dat câte o amendă din cauza condiţiilor tehnice ale microbuzelor de pe linia 445 Tunari – Pipera. Cu toate acestea, potrivit ultimelor informaţii disponibile la Ministerului de Finanţe, societatea care operează ruta a avut o cifră de afaceri netă pe anul 2016 de 4.324.471 de lei şi un profit declarat de 408.190 de lei.
Situaţia din această zonă este cunoscută şi de Speranţa Cliseru, consilierul Primarului General Gabriela Firea şi fost administrator public al oraşului Voluntari. “M-am confruntat cu această problemă în perioada când lucram la Voluntari. Transportul acesta privat din Ilfov în Bucureşti şi invers a fost organizat şi licitat de o autoritate rutieră de la Ministerul Transporturilor, care nu avea nicio legătură cu transportul public. Pe hârtie, cerinţele erau bune, însă s-a permis să se meargă cu microbuze care nu erau omologate. De asemenea, nu s-a respectat Caietul de sarcini: intervalul orar, curăţenia, să nu stea lumea în picioare etc. De transportul din regiunea Ilfov beneficiază 700.000-800.000 de oameni zilnic și este fiscalizat mai mult sau mai puțin”, a declarat, la interviurile Libertatea Live, fostul administrator public al oraşului Voluntari.
“Patentul” occidental
Probleme cu transportul periurban au existat şi în Occident, însă acestea au fost rezolvate în urmă cu mai bine de 100 de ani. “La nivelul anului 1900 Londra avea aproximativ populaţia Bucureştiului de astăzi. Soluţia lor de atunci a fost să construiască multe linii de tren şi metrou de suprafaţă spre suburbii, până la 30-40km de oraş. Rezultatul a fost ca fiecare suburbie a înflorit şi din sat a devenit oraş. Este modelul pe care s-au dezvoltat şi Parisul şi multe alte metropole europene”, explică Mihai Crăciun, membru fondator al Asociaţiei Construim România.
Cât priveşte Capitala şi zona metropolitană a acesteia, la nivelul Primăriei Generale există în acest moment planuri cu privire la delegarea serviciilor de transport public în comun prin transformarea R.A.T.B. în S.T.B. – Societatea de Transport București.
Asta ar presupune desfiinţarea A.M.T.B prin ordonată de urgenţă şi preluarea prerogativelor de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov, care reunește Primăria Capitalei, Consiliul Județean Ilfov și consiliile locale din Ilfov. Un termen clar pentru reorganizarea transportului public metropolitan nu există în acest moment.
Unde-i lege, El Dorado
Ce este clar însă este textul unei ordonanţe de urgenţă, adoptată de Guvernul Grindeanu pe 18 ianuarie 2017 şi transformată în legea 114 de Parlamentul României pe 24 mai. Potrivit actului normativ, “la solicitarea operatorilor de transport care dețin licențe de traseu valabile […] [...] Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberează licențe de traseu […] care vor avea valabilitate până la rămânerea definitivă a hotărârilor instanțelor de judecată […] în măsura în care prin hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești nu se prevede altfel".
În urma publicării investigaţiei despre licenţele de transport din Ilfov, administratorul societăţii NICAROM TRANS EXPRESS SRL, Mitică Leaua, a transmis reporterilor Libertatea că litigiul dintre Autoritatea Metropolitană de Transport a Municipiului Bucureşti şi firma sa are la bază introducerea în caietul de sarcini aferent licitaţiei din 2014 a unor aşa-numite “segmente de trasee” pe anumite rute. Acesta a adăugat că în primă instanţă a câştigat procesul iar ulterior nu s-a mai interesat de evoluţia litigiului. Totodată Mitică Leaua a pus la dispozitia cotidianului Liberatea o serie de adrese primite de la Autoritatea Rutiera Română şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti.
CITEŞTE ŞI
Motivul crimei din Botoșani, unde o tânără a fost ucisă de un minor. El ar fi vrut să se sinucidă, înainte de fapta sa
Topul județelor cu localități fără canalizare. România stă prost la capitolul utilități publice
EXCLUSIV/ Încă o lovitură dură primită de Alina Vidican. Cristi Borcea i-a dat Valentinei Pelinel hotelul din Timișoara!
