Luca Niculescu, reformatorul sau doar încă un premier desemnat?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ar fi bine ca guvernul premierului desemnat Luca Niculescu să obțină votul Parlamentului. Să fie un guvern cu puteri depline. Să se apuce de treabă, să facă repede-repede rectificarea bugetară și proiectul bugetului de stat pentru 2027. Ar fi bine pentru România.
Dacă va obține votul parlamentarilor, ar fi bine ca Luca Niculescu să intre în Masonerie. Dacă este deja mason, foarte bine. Dacă nu este, atunci să facă o cerere la o lojă din țară sau de oriunde. Astfel, premierul să-și crească influența, puterea și conexiunile. Altfel negociezi cu partenerii străini, care pot fi și ei masoni, și mult mai prost când ești profan și reprezinți o țară prăbușită, precum România. Masoneria ar fi un lucru bun pentru relațiile personale ale premierului și, nu în ultimul rând, pentru țară. Asta nu înseamnă automat că „Masoneria salvează România”.
Până la urmă, ritualul de inițiere este o formalitate; se poate citi capitolul din romanul „Război și pace”, de L.N. Tolstoi, în care este descrisă cu minuție ceremonia de intrare a lui Pierre (Pyotr) Bezuhov în masonerie. Mai mult ca sigur că Luca Niculescu a citit romanul, este un intelectual. Pierre Bezuhov a încercat să reformeze Masoneria Rusă, dar a luat-o în freză (iertare pentru această exprimare!), scrie în carte, n-are rost să detaliez. Tolstoi a scris foarte bine.
Și n-ar fi deloc un lucru rău să avem un premier membru al Masoneriei. De ce să fie o rușine? De ce să fie un fapt scandalos? Dacă este un bun familist, este patriot, adică își iubește țara, și crede în Dumnezeu, de ce n-ar fi mason cu acte în regulă și sub jurământ? Oare să fii mason este mai rău decât să fii extremist, putinist, trumpist, aurist, soroșist, suveranist sau fascist? (Eticheta asta de mason n-am prea văzut-o vehiculată în spațiul public.) Decât să se dea cu Serviciile, mai bine cu Masoneria. Un intelectual ca Luca Niculescu ar fi un câștig pentru toată lumea.
Chestiunea este dacă un premier ca Luca Niculescu are stofă de reformator. Cu Ilie Bolojan, ne-am lămurit: are stofă de contabil. Iubește-ți contabilul! Ca să se califice în elita reformatorilor, Luca Niculescu ar trebui să aibă viziune și curaj. Și să se înconjoare de miniștri care dovedesc aceste valori: viziune și curaj.
Dacă va fi un premier al cărui executiv va executa rectificarea bugetară, bugetul pe 2027, indexarea pensiilor și câteva recomandări (ordine?) de la Bruxelles, apoi va pleca acasă, cu conștiința împăcată că și-a făcut treaba, atunci miza este mică, de moment, conjuncturală. Românii vor aprecia efortul, dar n-o vor duce mai bine.
În scurtul său discurs ținut la desemnare, Luca Niculescu a spus, printre altele: „Nu pot promite miracole”. Apoi a enumerat câteva promisiuni: „seriozitate în folosirea banului public, predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor României...”. Generalități. Niciun român cu mintea trează nu se așteaptă de la un premier să facă „miracole”. Niciun premier, mai cu seamă unul desemnat de președintele Nicușor Dan, nu are bagheta magică pentru a scoate țara din datorii, din crize, din... Dar mai trăiesc cu speranța (arzând ca o lumânare la parastas) că se vor găsi un lider și o echipă care să-și asume cămașa (morții) de reformatori ai României. O țară care a pierdut cursa modernizării, a educației și a dezvoltării tehnologice.
Sunt lucruri la îndemână pe care Luca Niculescu, în calitate de premier, cu vocație de reformator, ar trebui să le facă dacă va obține învestitura: reforma administrativ-teritorială, reducerea drastică a companiilor de stat - să închidă toate companiile statului cu pierderi în ultimii trei ani -, eliminarea privilegiilor și reforma instituțiilor statului. Să redea încrederea investitorilor străini și a mediului de afaceri autohton. Să redea românului încrederea în muncă.
Sigur că nu este o misiune ușoară când ai în coastă două partide toxice: PSD și AUR. Dar abilitățile de negociator și conexiunile nou create (poftim, Masoneria!) l-ar putea ajuta, dublate de curaj. Fără curaj, nu există reforme. Iar reformele care nu sunt duse până la capăt nu sunt reforme. Sunt eșecuri.
România nu are nevoie de miracole și nici de oameni providențiali care să cârpească și să peticească un stat anchilozat și decrepit. Are nevoie de reforme construite în jurul unei viziuni. Iar toate reformele trebuie să ducă în aceeași direcție.
De aceea, zic/îmi dau cu părerea că o experiență masonică nu i-ar strica lui Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament. O experiență care l-ar putea inspira. Sigur, în cazul lui Pierre Bezuhov, personajul lui Tolstoi, masoneria nu i-a folosit la nimic. Dar măcar a încercat...
Să încerce și Luca Niculescu. Dacă nu este „personajul” cuiva, poate îi iese ceva cu reformele de care are atâta nevoie România. Merită, cu orice preț. Curaj!
ArsenieReloaded 09.10.2026, 09:43
ati inebunit toti. mai aveti putini si il asteptati pe harap-alb cu gasca. poti sa aduci si toti castigatorii nobel. ce reforme vrei sa faca guvernul? dupa ce legi? se pare ca ati uitat toti ca guvernul e executiv nu legislativ