Un alt weekend cu poluare imensă în București și împrejurimi, limitele fiind depășite cu 900-1000%. Bucureștenii inhalează un aer mai rău decât cel din mină. Am vorbit aici despre posibilele cauze pentru creșterile spectaculoase ale poluării din weekend.
Cuprins:
DISCLAIMER. Libertatea publică, la rubrica de opinii, două tipuri de comentarii. Unele aparțin jurnaliștilor din redacție și celelalte, invitaților. Numiți și contributori după tradiția presei democratice, acești invitați sunt oameni cu profesii, convingeri și asocieri politice diferite. Ziarul le oferă o platformă de exprimare, convins că pluralitatea opiniilor și diversitatea ideilor ne ajută pe toți să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Textul care urmează, semnat de Laura Ștefănuț, se înscrie în categoria opiniilor de la contributori. Fostă jurnalistă, Laura Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Consiliul General al Capitalei.
La valorile măsurate în București, procedurile recomandate și aplicate în alte țări sunt de avertizare a populației, declararea stării de urgență (cu recomandări ce merg până la evacuarea zonei).
În plus, nu este vorba doar de cantitatea de particule din aer, ci și de conținut: spre exemplu, plasticul ars eliberează dioxine. Dioxinele sunt printre cele mai toxice substanțe și expunerea pe termen scurt la cantități mari generează iritații de tip acnee sau pete pe piele, în vreme ce expunerea pe termen lung la cantități peste limite este asociată cu mai multe tipuri de cancer, distrugerea sistemului imunitar, a celui nervos, endocrin și de reproducere. Dioxinele se acumulează în corp (sau în animalele pe care le consumăm), unde pot sta până la 7-11 ani.
În România, autoritățile nu măsoară nivelul de dioxine, nu există astfel de controale, deși numeroși operatori ard plastic, în moduri mai mult sau mai puțin legale.
Și arderea cauciucurilor este printre cele mai periculoase fiindcă se emană metale grele, despre care s-a demonstrat că duc la boli grave, cronice sau acute.
În 2 martie, Ministrul Mediului a anunțat că depășirile sunt cel mai probabil din cauza unor “activități industriale în județul Ilfov și București, mai ales noaptea, care dau în atmosferă cantități ridicate de poluanți” și a “curățeniei” de primăvară, ce implică arderea vegetației, precum și a unui incendiu la Gara de Nord. A mai spus că a solicitat demiterea conducerii Agenției de Protecție a Mediului.
Toate folosesc aceiași indici de AQI (indice de calitate), iar valorile pe termen scurt se traduc astfel:
Să luăm exemplul PM 2.5, care este măsurat de toate aparatele ale căror rezultate le găsiți pe aplicații. PM 2.5 sunt particule suficient de mici să scape filtrelor noastre naturale și să ajungă adânc în plămâni.
E dovedit științific că scurtează viața. Știința ne mai zice că expunerea pe termen lung este asociată cu declanșarea cancerului, bolilor de inimă, bronșitei cronice. Pe termen scurt irită plămânii, nasul, ochii și gâtul și agravează astmul.
Organizația Mondială a Sănătății spune că 25 μg/m3 este maximul pe care un om poate să-l inhaleze pentru a fi în siguranță — 25 ca valoare medie pe 24 de ore. Când vorbim de media anuală, valoarea scade la 10 μg/m3.
Foto: Shutterstock