În timp ce se îngrijorează de coronavirus, pe bucureșteni îi omoară poluarea aerului. Cum a ajuns România groapa de gunoi în locul Chinei?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aerul din București a fost mai rău decât în orașele chinezești celebre pentru poluare, cum ar fi Beijing sau Taiyuan. În cea mai poluată zi din 2019, aerul din București a fost de cinci ori mai rău decât cel din Beijing și de patru ori mai poluat decât în Taiyuan, potrivit datelor certificate culese de NY Times.
Cuprins:
DISCLAIMER. Libertatea publică, la rubrica de opinii, două tipuri de comentarii. Unele aparțin jurnaliștilor din redacție și celelalte, invitaților. Numiți și contributori după tradiția presei democratice, acești invitați sunt oameni cu profesii, convingeri și asocieri politice diferite. Ziarul le oferă o platformă de exprimare, convins că pluralitatea opiniilor și diversitatea ideilor ne ajută pe toți să înțelegem mai bine lumea în care trăim.
Textul care urmează, semnat de Laura Ștefănuț, se înscrie în categoria opiniilor de la contributori. Fostă jurnalistă, Laura Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Primăria Capitalei.
Monitorizările independente arată că de multe ori poluarea explodează în weekend, ceea ce este deosebit de neobișnuit — fiindcă “la carte” scrie că principalele surse de poluare sunt de la trafic și energie (în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării).
Asta nu înseamnă că în timpul săptămânii stăm bine. Poluarea scurtează patru ani din viața bucureștenilor, o spune cel mai recent raport al Institutului de Sănătate Publică.
În București a explodat numărul mașinilor mai vechi de 10 ani, cu motor diesel, după o lege iresponsabilă dată de Guvernul PSD în 2017.
Legea a scăzut taxele pentru mașini de care Europa civilizată încearcă să scape (legea nr. 1/2017, care a abrogat OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule). În timp ce orașele vestice interzic mașinile diesel fiindcă sunt prea nocive pentru populație, România încurajează cumpărarea acestora. În condițiile în care știm că acest preț mai mic plătit pe o mașină veche are un cost enorm pentru sănătatea șoferului și a populației.
Dar de ce crește poluarea în weekend sau noaptea?
Am întrebat experți în calitatea aerului, fizicieni, chimiști, majoritatea mi-au spus că arderile ilegale de gunoaie pot explica nivelul de poluare și specificul poluării.
Există interese financiare majore când vine vorba de arderea deșeurilor, autoritățile nu fac inspecții, mai ales dacă arderea are loc în afara programului de lucru al Gărzii de Mediu (după ora 16 sau în weekend), aparatura cu care se fac verificări este insuficientă, iar legislația lasă operatorii să se monitorizeze singuri, fără să fie nevoiți să facă publice rezultatele monitorizărilor constante.
Sunt indicii că în România se întâmplă ceea ce s-a petrecut în anii 90 și începutul anilor 2000 în Italia, când mafia a intrat în afacerea deșeurilor și a creat așa-zisul “Triunghi al morții” sau “Ținutul focului”, care a fost documentat în celebra carte “Gomorra”, a lui Roberto Saviano.
Pe scurt, au explodat cazurile de cancer și alte boli teribile în zonele unde mafia ardea și depozita gunoaie — “management” al gunoaielor pentru care primeau sume enorme de bani. Nu doar locuitorii din zonele afectate s-au îmbolnăvit, ci și unii dintre cei care au investigat crima.
După deconspirarea din Italia, mafia Camorra a continuat cu afacerea gunoaielor și în afara granițelor.
Cum a ajuns Mafia italiană în România
Afacerea mafioților Camorra a ajuns până în România, după cum demonstrează investigația OCCRP din 2019. Este foarte profitabil financiar ca deșeurile să fie plimbate sute, chiar mii de kilometri pentru a fi depozitate sau arse în România, fiindcă țara noastră le primește la costuri extrem de mici.
China a interzis în mare parte importul deșeurilor, după ce a fost destinație favorită timp de ani de zile, fiindcă primeau gunoi pe bani puțini, așa cum se întâmplă acum în România.
Însă China a realizat că pe termen mediu și lung importul de deșeuri afectează economia, nu o ajuta: distrugerea mediului și a sănătății publice au fost motivele invocate de China în 2017, când a interzis peste 20 de tipuri de gunoaie.
România a devenit una dintre țările care s-a grăbit să preia din vechiul rol al Chinei de groapă de gunoi a Europei Occidentale, după cum a documentat și France 24. Marea problemă este că deșeurile nu sunt distruse, neutralizate corespunzător și sunt arse la temperaturi prea mici sau depozitate necorespunzător.
Cei care vor să scape de deșeuri plătesc prețuri distincte, în funcție de cât de periculoase sunt deșeurile. În mod normal, costurile pentru a distruge deșeuri periculoase (cum ar fi cele medicale) sunt mult mai mari decât pentru deșeuri mai puțin nocive. Dar sunt indicii că există operatori în România care le ard la grămadă: primesc sume enorme, dar fac economie prin diverse tertipuri. De exemplu, în termeni populari, nu ridică temperaturile de ardere la valoarea necesară pentru a neutraliza substanțele periculoase din plasticul ars și în felul acesta fac economie la curent, în timp ce eliberează cancer pe furnal.
Unde se pot arde deșeuri în București?
Incineratoarele sunt lângă gropile de gunoi. Bucureștiul are trei gropi de gunoi, toate cu numeroase probleme de-a lungul timpului: Chiajna-Rudeni (în sectorul 1), Vidra și Glina.
La Chiajna-Rudeni sunt două incineratoare private, aflate pe terenul PMB: Iridex și Stericycle, care arde inclusiv deșeuri medicale.
După ce mii de bucureștenii au depus plângeri la Garda de Mediu și au semnat petiții fiindcă simțeau un aer înțepător, cu miros de ouă clocite, autoritățile au constatat depășiri ale substanțelor periculoase atât la incineratorul Iridex, cât și de la groapa de gunoi operată de aceștia (vedeți constatările gărzii de mediu aici și aici).
După aceste amenzi și protestele unor bucureșteni care spuneau că sunt terorizați de aerul irespirabil, mai ales noaptea, am văzut că patronul Iridex are o conferință alături de Gabriela Firea și am mers să văd ce au de spus. Conferința era organizată de Iridex și Intact Media, compania de presă înființată de Dan Voiculescu. Potrivit investigațiilor RISE Project, cei doi bărbați sunt apropiați dinainte de revoluție și au rămas în relații strânse.
Gabriela Firea nu a vrut să-mi dea nicio declarație, dar consiliera acesteia mi-a promis că voi primi răspuns pe e-mail — nu am primit niciodată vreun răspuns. Președintele Iridex mi-a spus că totul este în conformitate cu legea, că Garda de Mediu i-a amendat ca să se afle în treabă și că ei monitorizează constant și publică rezultatele monitorizărilor — deși nu le publicau pe site, nici autoritățile nu mi le-au transmis și neoficial mi-au spus că primesc doar medii ale monitorizărilor.
Interviu video cu președintele IRIDEX, Corneliu Pascu (2017)
Însă am reușit să citesc raportul Direcției de Sănătate Publică (DSP) din 2017, un studiu de impact privind efectele asupra sănătății generate de groapa de gunoi Iridex, care nu este oferit publicului sub pretextul că e confidențial, ca “proprietate intelectuală” — chiar are fiecare pagină ștampilată, cu înscrisul “document confidențial”. Eu am pus mâna pe studiu la o dezbatere publică din cadrul APM.
În studiu, Direcția de Sănătate Publică a recomandat ca groapa să fie mutată mai departe de oraș sau să fie luate măsuri pentru a scădea disconfortul populației.
Gabi Firea anunță noi incineratoare
Din punct de vedere al evoluției unor boli asociate cu acest tip de activitate, DSP notează că „nu a reieșit o situație alarmantă” până în anul 2016. În același raport, DSP punctează o serie de depășiri ale emisiilor, contaminarea apei din sol „cu risc epidemiologic crescut”, cât și neconcordante între rezultatele analizelor de la fața locului.
În pofida pericolului pentru populație, administrația Firea continuă să anunțe deschiderea unor noi incineratoare, ca “soluție” pentru a scăpa de gunoaie.
Zero Waste România și alte organizații continuă să avertizeze că Bucureștiul ar trebui să încurajeze reciclarea și să implementeze tehnologii sigure pentru mediu și om, care sunt la îndemână, dacă există voință. Incineratoarele au risc crescut, chiar dacă sunt dotate cu tehnologii mai noi.
Nu măsurăm ce rezultă din arderi
La noi, emisiile incineratoarelor nu sunt monitorizate independent și trebuie să credem pe cuvânt operatorii, când ne spun că totul este în regulă. În România, autoritățile nici măcar nu au sisteme de monitorizare a dioxinelor și furanilor, două elemente extrem de nocive asociate cu arderea deșeurilor.
În România, nu controlează nimeni ce deșeuri sunt arse sistematic în diversele instalații și se bazează pe raportările operatorilor, deși aceștia au de câștigat enorm atunci când ard deșeuri periculoase.
Un reprezentant al organizației Aero, care monitorizează independent calitatea aerului, mi-a spus că, pe lângă incineratoare, au indicii că Bucureștiul este poluat masiv de pe platforma C.E.T Sud.
Acolo se pot arde pentru încălzire gaze naturale, cărbuni, păcură sau diverse resturi din procesul de rafinare al petrolului. Centrala poate funcționa bine-mersi, chiar dacă arde elemente care emană în aer substanțe periculoase pentru om — cert este că nu știm ce iese pe coș, fiindcă nu există monitorizări constante, eventual independente, ale căror date să fie publice.
De ce nu sunt publice monitorizări, deși e viața noastră la mijloc? Întrebați Primăria Generală, care a folosit în 2018 doar 20% din bugetul pe mediu, care a dat banii pe stații de monitorizare care zac prin cine știe ce depozit. Întrebați Primăriile de Sector. Întrebați Ministerul Mediului. Gabriela Firea i-a spus Ministrului Mediului să se mute din București, dacă nu îi convine calitatea aerului.
Ministerul Mediului are în subordine Garda de Mediu și Agenția Națională de Mediu, care sunt generoase cu avizele de mediu, fac treabă de mântuială și nu se deranjează să inspecteze problemele din afara orelor lor de program.
Inclusiv Comisia Europeană scrie într-un raport din 2019 că problema aerului din România este urgentă, și că, deși lucrurile arată grav, “în realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”. Fiindcă există “deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România”.
Cu voință politică, în două, trei luni s-ar putea pune bazele unei rețele de monitorizare a calității aerului care să identifice marii poluatori. Apoi, pasul firesc ar fi să ia măsuri serioase, de la modernizarea tehnologiilor, la relocarea în afara orașului a operatorilor care poluează. Amenzile sunt firimituri pentru marii poluatori, care câștigă enorm din activitățile lor.
Dar autoritățile continuă să paseze problema de la una la alta, în timp ce bucureștenii respiră aer de mină care le distruge viața, zi de zi, oră de oră.
