Sentința din dosarul Colectiv. Vi-l mai amintiți pe primarul Piedone cum a venit noaptea cu dosărelul să ne spună că ”actele sunt în regulă”?!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sentința din dosarul Colectiv nu este definitivă. Definitivă este doar senzația că, până la urmă, adevărul iese la iveală.
De fiecare dată când ni se spune că nimic nu se schimbă, că tot efortul este inutil, că România nu are nici o șansă, să luăm act de cum stau, de fapt, lucrurile.
Poate vă amintiți cum a apărut primarul Popescu ”Piedone” cu dosărelul în acele ore întunecate, la scurt timp după dezastru. ”Actele sunt în regulă”, a recitat el în fața televiziunilor, fluturând hârtiile care picau dintre coperți. În aer era încă miros de carne arsă. Dar nimic nu e degeaba.
Iată că vine o zi în care judecătorii arată ca actele erau în regulă preț de 8 ani de închisoare.
Piedone era de neatins, plătea presa și televiziunile, finanța propria echipă de paparazzi, mai toată lumea depindea sau se temea de el. Te cumpăra, te timora, te strivea cu zâmbetul pe buze dacă nu-i erai pe plac. Diverse grupuri de interese inflaseră statura lui publică și se vorbea deja că va fi candidat la Primăria Generală.
Din fericire, nu toată lumea s-a temut de invincibilul Piedone și faptele au început să iasă la lumină. Nici un efort nu e inutil.
Sau mai țineți minte cum ISU pretindea că ei nu știau de clubul Colectiv? Că nimeni dintre pompieri nu a intrat acolo înainte. A fost nevoie de o luptă crâncenă a jurnaliștilor pentru ca lucrurile să iasă încet, încet la iveală.
Astăzi, doi angajați ai ISU, de la serviciul de prevenire, au primit 9 ani de închisoare. Patronii clubului, ei înșiși pedepsiți cu 11 ani, au adus în instanță dovezi că pompierii întocmiseră cu mâna lor planuri de siguranță la incendiu.
Sentința nu e definitivă, vom vedea ce se va întâmpla la apel.
Dar ceva s-a mișcat, cu forța celor 115 ani de închisoare primiți de inculpații din dosar. România se transformă. Iar dacă nu vedem schimbările, acesta este cel mai bun motiv pentru a nu crede că schimbările sunt posibile.
Sigur, oamenii pot spune: la ce folos pedepse aspre într-un singur caz? Gândiți-vă un pic! Ori de câte ori ne tentează ideea că nu merită să ne implicăm, neglijăm ce facem în situațiile concrete.
Dacă, după o furtună, o inundație, un cutremur, putem ajuta un om, atunci acționăm și nu spunem ”de vreme ce nu putem ajuta pe toată lumea, mai bine nu ajutăm deloc”. Societatea se schimbă și o facem împreună.
Antonimul la Colectiv nu este individual, ci singur.
