Echipa națională. Suporterii resping ideea naturalizării de fotbaliști. Ce soluție propun fanii, pentru revitalizarea tricolorilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
FRF se confruntă nu doar cu revolta Generației de Aur. Nici suporterii nu înghit anumite decizii luate de conducerea de la ”Casa Fotbalului”.Organizația ”Uniți sub tricolor” nu acceptă soluția găsită de federali pentru ieșirea din criză a primei reprezentative: naturalizările. Se vorbește despre Camora, de la CFR Cluj, ca soluția pentru înlocuirea lui Răzvan Raț, în timp ce ”astralul” De Amorim a obținut deja cetățenia română chiar în timpul Euro 2016 și poate fi convocat sub tricolor.Citește și:
Avem primul fotbalist naturalizat! E campion și azi a primit cetățenia / GALERIE FOTO
Iată comunicatul celor de la ”Uniți sub tricolor”:
Campanie Naturalizări Noi, suporterii echipei naţionale, reuniţi în cadrul proiectului “Uniţi Sub Tricolor”, dorim să atragem atenţia asupra situaţiei actuale şi presiunilor care se fac pe subiectul naturalizărilor de jucători străini, astfel că ne-am decis să continuăm campania începută anul trecut, al cărei slogan este “Centre pentru juniori, nu import de jucători”, pe care o vom susţine şi promova în diverse moduri. Aşa cum ne-am pronunţat şi la sfârşitul anului trecut http://unitisubtricolor.ro/2015/11/10/comunicat-uniti-sub-tricolor-stop-naturalizarii-jucatorilor, naturalizarea de jucători reprezintă o soluţie de avarie, pur artificială la problemele fotbalului românesc. Această variantă poate avea, în cel mai bun caz, rezultate pe termen scurt, nefiind o strategie sănătoasă pentru a ridica fotbalul din mocirla în care a fost adus. Campania noastră doreşte să evidenţieze faptul că declinul fotbalistic vine, printre altele, ca o urmare evidentă a lipsei promovării talentelor autohtone, iar prin aceste naturalizări vor avea de suferit jucătorii români, începând cu copiii şi juniorii, deoarece se urmăreşte obţinerea unor rezultate pe termen scurt. Astfel, eforturile de susţinere a talentelor autohtone vor fi din ce în ce mai reduse, preferându-se o investiţie mică, de moment, în detrimentul uneia pe termen mediu-lung. Practic, jucătorii aduşi sunt nişte “cârpeli” de ocazie care nu rezolvă problemele de bază ale fotbalului românesc, ba chiar le amplifică, scăzând din importanţa centrelor de juniori. Mai mult, dacă vor fi naturalizaţi străini pentru naţională, cluburile româneşti vor fi predispuse să aducă din ce în ce mai mulţi jucători străini, deoarece îi pot propulsa la naţională şi astfel cresc şansele de a fi vânduţi mai repede şi mai scump. Prin urmare, asta ar însemna o lovitură decisivă pentru copii şi juniori, deoarece eforturile cluburilor se vor concentra pe aducerea şi promovarea jucătorilor străini. După prestaţia slabă de la Campionatul European, subiectul naturalizărilor e din ce în ce mai dezbătut de presă. Se vorbeşte tot mai des de jucători străini ce activează sau au activat în România, jucători ce sunt văzuţi ca fiind pasibili de naturalizare. Astfel, federaţia încearcă să-şi mascheze incompetenţa şi să evite asumarea eşecului de la Campionatul European, recurgând la naturalizări, metodă prin care aceştia aruncă întreaga vină asupra fotbaliştilor prezenţi în Franţa. Pe parte legislativă, în septembrie 2015 s-a emis Ordonanţa de Urgentă nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, ordonanţă ce vine cu câteva articole interpretabile, ce înlesnesc foarte mult procesul de obţinere a cetăţeniei române. Concret, unul din articolele adăugate (Art. 8.2) menţionează că un sportiv străin poate să obţină cetăţenia română dacă sunt şanse ca acesta să contribuie la promovarea imaginii României prin performanţe în domeniul sportului. Practic, aceste criterii aleatorii favorizează şi grăbesc demersurile de naturalizare a jucătorilor, fiind baza legislativă de care federaţia se poate folosi pentru a transforma echipa naţională într-una în care se “transferă” jucători străini în fiecare sezon, precum se întâmplă la o echipă de club. De curând, Federația Română de Fotbal a impus o nouă regulă care privește competițiile interne desfășurate sub egida sa, adică primele trei ligi. Astfel, prin această regulă, cluburile sunt obligate să aibă în permanență un jucător sub 21 de ani pe teren, în prima divizie, numărul crescând în diviziile inferioare. Eventualele naturalizări n-ar face decât să anuleze efectul acestei reguli dealtfel inspirate, deoarece dacă prin această măsură cluburile vor începe să acorde o atenție sporită tinerilor jucători români, naturalizările ar conduce din nou spre vechile obiceiuri de orientare preponderent spre piețe externe pentru a aduce fotbaliști. Astfel, orice decizie în favoarea naturalizărilor este în totală opoziție și contradicție cu ideea de investiții în centre de copii și juniori, iar o primă decizie bună în favoarea însănătoșirii fotbalului românesc poate fi afectată de o altă decizie peste măsură de neinspirată. În plus, FRF le impune cluburilor să dea ocazia tinerilor jucători să evolueze în meciuri importante, dar la rândul său nu ar asigura o continuitate naturală și le-ar micșora considerabil șansele acestor tineri în continuarea ascensiunii la nivelul următor, prin echipa națională. Totodată, considerăm că prin aceste artificii de naturalizare a jucătorilor, federaţia maschează adevăratele probleme şi decăderea fotbalului românesc, urmărind rezultate de moment, care să creeze impresia că fotbalul românesc nu e aproape de colaps, şi că prin câteva petice artificiale s-au rezolvat problemele. Concluzionând, noi considerăm că fotbalul românesc poate fi salvat doar printr-o dezvoltare durabilă şi sănătoasă, care începe cu centrele de copii şi juniori, iar prin această campanie“Centre pentru juniori, nu import de jucători” dorim să atragem atenţia în privinţa efectelor negative ale naturalizărilor asupra fotbalului din România, fiind o luare de poziţie pe care o vom promova în mod intens în următoarele luni, atât pe stadioane, dar şi în afara lor. Uniţi Sub Tricolor – 08.08.2016
