Arbitrul care și-a tăiat venele povestește clipele de groază prin care a trecut

Întâi oameni, apoi fotbaliști. Sinuciderea, una dintre cele mai perfide boli, este o temă extrem de delicată în Germania. Subiectul este dificil de abordat, dar și greu de descoperit.

În noiembrie 2009, după ani de suferință tăcută, portarul Robert Enke s-a sinucis. Ar fi fost titular la Cupa Mondială din 2010. În 2014, și-a luat viața Andrea Biermann, fost jucător la St. Pauli. 

Așadar, povestea lui Babak Rafati (46 de ani) pica într-un moment delicat, dincolo de faptul că are detalii mișcătoare. Înaintea unui meci dintre FC Koln și Mainz, Rafati a fost găsit leșinat într-o cameră de hotel. Mai precis, era în cadă. Astăzi, Rafati îi ajută pe alții să nu-și ia zilele.

”Cluburile de fotbal din Budnesliga au toate câte un psiholog, dar jucătorii nu le spun problemele lor celor pe care echipele i-au angajat să resolve această problemă”, a zis fostul ”fluieraș”, în ”Blick”.

Și el a avut parte de un ajutor special. Bastian Schweinsteiger, care juca la Bayern Munchen, iar acum evoluează la Manchester United, i-a trimis atunci o scrisoare. Cuvintele internaționalului german i-au dat forța să meargă mai departe.

Era 19 noiembrie 2011. Rafati era la Koln, pentru un meci din Bundesliga între ”țapi” și cei de la Mainz. În noaptea de dinainte n-a avut somn. Multe critici de peste tot i-au produs un stres enorm. Observatorii partidei au fost duri cu el, iar cei din branșă l-au votat de patru ori cel mai slab arbitru din campionatul german.

La ora 5, în zorii zilei, a plecat din hotel, dar, de teama șefilor DFB (federația germană), s-a întors. Depresia nu l-a părăsit, l-a așteptat cuminte în camera de hotel. A căutat cel mai bun mod de a se sinucide. S-a gândit să sară de la fereastră, dar, până la urmă, și-a tăiat venele. ”Am fost salvat, dar când m-am trezit în spital, mi-am zis că data viitoare voi programa mai bine totul. Îmi era rușine de mine. Mă gândeam că soția mă va părăsi, mă temeam de comentariile brutarului sau de cele ale vânzătorului de la chioșcul cu ziare”.

La interogatoriul Poliției, a recunoscut că a comis de capul lui nebunia, că nu era nimeni altcineva implicat. Ofițerul l-a luat tare, iar asta l-a deranjat. ”Mi-a zis că nu trebuia să mă las așteptat. Erau 50.000 de persoane la stadion. Dar eu eram bolnav, eram umilit. Mă gândeam la suicid imediat ce am ieșit de la comisariat, unde am declarații”.

Din mocirlă l-a ridicat misiva primită de la Schweinsteiger. Azi, Babak ajută, la rândul lui, trei cazuri disperate (nu le dă numele, protejându-le identitatea). Clipele de disperare nu-l mai bântuie, vorbește relaxat despre ele. ”În ziua aia nu știam că vreau să mor. Aveam inima frântă, nu înțelegeam de ce observatorii erau atât de duri cu mine. Restul a fost instinctiv”.

Și datorită lui Babak Rafati, tema depresiei este mult discutată în Germania. Sunt mai întâi oameni, apoi fotbaliști sau arbitri. Detaliul acesta nu trebuie uitat în veci.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE