A dus steagul Stelei la 3.000 de metri!

Daca unii suporteri se marginesc sa mearga la meciurile echipei favorite ori isi vopsesc masinile in culorile iubite, altii inteleg sa-si arate dragostea in moduri mai ciudate. Un fan al Stelei si-a spus ca daca nu duce steagul vicecampioanei in varf de munte nu e suporter adevarat.

Traieste in Germania, dar are inima stelista

Marius Moise (29 de ani) traieste de 10 ani in Germania, la Feldkirchen, intr-un orasel de langa Munchen. Mare fan al Stelei, romanul profita, in fiecare an, de faptul ca echipa sa vine in cantonament in Austria si se duce sa-si vada favoritii pe viu. Anul trecut a fost la Rosenheim, la un amical pe care ‘ros-albastrii’ l-au disputat in orasul german, iar anul acesta a ‘aterizat’ la Kaprun. Aici i-a venit inedita idee de a arbora steagul Stelei pe varful austriac Kempsenkopf (3.090 de metri), insa, din cauza periculozitatii traseului a fost nevoit sa se opreasca la 3.000 m altitudine.

‘Ascensiunea si coborarea au durat 18 ore. Au fost niste ore de-a dreptul epuizante, dar a meritat’, a marturisit Marius, Lacatus cum l-au poreclit prietenii. Stelistul a povestit cum a decurs ‘expeditia’: ‘Am luat doua steaguri si un fular ale Stelei. Am fost destul de temerar si mi-am propus sa ma avant cat de sus voi putea. Am trecut si pe langa 2-3 placi comemorative ale unor decedati pe acel drum, dar vremea frumoasa, aerul imbietor si peisajele superbe m-au indemnat sa merg mai departe. „Misiunea” mea era clara: sa ajung si sa arborez steagurile Stelei la 3.000 de metri!’.

Spre varf, stelistul a dat de greu. ‘Greu in cel mai adevarat sens al cuvantului: lanturi, trepte batute in perete, zapada. Am trecut si punctul de la 2.700 m (Obere Scharte) si am ajuns la aproximativ 3.000 m. Varful Kempsenkopf era la cateva sute de metri, dar nu am mai putut continua. Desi mai era extrem putin, era partea cea mai periculoasa. Lanturile erau cazute in zapada si nu se mai vedeau, iar zapada trecuse de genunchi si picioarele imi inghetau. Am decis sa infig steagurile Stelei acolo, iar fularul l-am legat de un bolovan’, incheie, multumit de isprava sa, Marius Moise.

Urmărește-ne pe Google News