VIDEO/ Partenerul de fileu al Simonei Halep, locul 59 în tenisul mondial paralimpic, scos din teren de Ministerul Muncii

”Protestul este realizat în numele a 2000 de persoane cu dizabilități angajate în Unități Protejate Autorizate (UPA), care se văd în situația iminentă de șomaj, de la 1 septembrie 2017, urmare a adoptării OUG 60/2017”, spune comunicatul organizatorilor manifestației.

Conform legii, în acest moment autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Dacă această obligaţie nu este îndeplinită, unitățile mai sus menționate pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele două obligaţii: să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

De la 1 septembrie, societățile angajatoare de persoane cu handicap își pierd o parte din facilități

Prin noua ordonanță, de la 1 septembrie achiziţia prodirectă de produse sau servicii va fi sistată, iar banii vor merge direct la bugetul de stat.

”Persoanele cu dizabilității locomotorii, nevăzători, persoanele cu deficiențe de auz, dizabilități intelectuale, deficiențe somatice de lungă durată, care într-un fel sau altul prestează o activitate ce le aduce un venit, își vor pierde locurile de muncă, pentru că unitățile protejate autorizate, lipsite de aceste facilități economice, vor intra în faliment. Nu vor mai avea cui să vândă produsele muncii noastre”, ne-a explicat Alexandru Flavian Crăciun, președintele Asociației ”Primii pași spre performanță”.

A participat la 38 de competiții în toată Europa

Alexandru Crăciun este de părere că la baza inițiativei ministeriale stă faptul că legea actuală a născut multe unități protejate care au vândut bunuri și servicii fictiv.

”Guvernanții, în loc să le controleze acele societăți care au nereguli, desființează acest tip de ajutor și consideră că au rezolvat problema. Eu sunt în cărucior de 10 ani și lucrez de 4 ani. Am salariul minim pe economie și cu acești bani îmi permit să fac sport, am o libertate personală mai mare. Acum, foamea de bani a guvernului ne taie dreptul la muncă și îmi voi pierde această libertate”, ne-a explicat Alexandru Flavian Crăciun.

În fapt, libertatea sportivă a lui Alexandru se referă la faptul că este numărul 59 în tenisul mondial paralimpic, a câștigat un turneu international la categoria sa și s-a clasat pe primele cinci locuri la alte competiții, în total 38, în toată Europa.  A jucat inclusiv contra Simonei Halep – desigur, într-un meci demonstrativ.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

„Pe 21 – 24 septembrie ar trebui să particip la un turneu în Spania. Cu ce bani?”

”Suntem șase jucători de tenis paralimpic de nivel mondial în România. Noi trebuie să ne întreținem mai mult singuri, pentru că sponsorii nu se înghesuie la paralimpici. Prin unitatea mea protejată reușeam acest lucru. Suntem autorizați pentru activități de vânzări-intermedieri produse de curățenie, de protecția muncii, papetărie și calculatoare. Avem peste 30 de clienți, inclusiv Romexpo și am fi dorit să ne extindem către producția de hârtie igienică, în special pentru Dacia Pitești. Acum, nu știu ce voi face… Pe 21 – 24 septembrie ar trebui să particip la un turneu în Spania. Cu ce bani?”, ne-a spus cu amărăciune Alexandru Flavian Crăciun.

”Instituțiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unitățile Protejate, dar nu din sumele cu destinație specială”

”Anterior Ordonanței nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe țară, aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate, către stat sau a cumpăra produse de la Unitățile Protejate Autorizate. Instituțiile pot încheia, în continuare, contracte cu Unitățile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială, ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități. Cu titlu de exemplu, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are un contract încheiat cu o Unitate Protejată Autorizată, pentru servicii de curățenie, contract care este menținut și după apariția OUG nr. 60/2017”, spune comunicatul Ministerului Muncii pe acestă temă.

”Se descurajează societățile comerciale să mai angajeze persoane cu dizabilități”

”Am o Unitate Protejată Autorizată și mă înțeleg foarte bine cu angajații mei nevăzători. Eu nu cred că statul o să se îmbogățească preluând acestă formă directă de ajutorare a persoanelor cu dizabilități, dar pot spune cu certitudine că aceste persoane vor fi dezavantajate, pentru că descurajează societățile comerciale să îi mai angajeze. Obligă persoanele cu dizabilități să se rezume la asistența socială, să fie inactive”, ne-a spus Adrian Fundeneanu, patron al unei societăți care are angajați cu deficiențe de vedere.

Menționăm că în acest moment în România sunt asistate social 1.144.357 de persoane, prin ”pensii sociale”, ”venit minim garantat” și ”alocație pentru susținerea familiei”.

Citeşte şi: EXCLUSIV | Prima reacție a lui Gigi Becali după ce i s-a cerut revocarea eliberării condiționate

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE