Blestemul lui Hâldan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce dinamovistul Cătălin Hâldan a decedat la Olteniţa în urma unui meci amical cu echipa locală, Navol, sportul din localitate a dispărut cu desăvârşire. Baza a ajuns în paragină, iar clubul, singurul din oraş, a fost desfiinţat.
Sportul are o veche tradiţie în oraşul de pe malul Dunării. Echipa de fotbal a activat mai bine de 30 de ani în Divizia B şi se mândreşte cu un record: este singura formaţie care a jucat împotriva lui Dinamo şi nu a fost învinsă. De asemenea, secţia de box a clubului a produs numeroase talente ce au luat apoi drumul marilor cluburi bucureştene. Panta descendentă a început însă pe 5 octombrie 2000, când Cătălin Hâldan a căzut secerat pe gazonul din Olteniţa şi a decedat, în ciuda eforturilor medicilor de a-l resuscita.
Echipa de fotbal s-a desfiinţat
Echipa de fotbal, care activa atunci în Divizia C şi se lupta pentru promovarea în eşalonul secund, nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul, iar câţiva ani mai târziu lua drumul Diviziei D. În urmă cu trei ani, clubul s-a desfiinţat pentru că principalul finanţator, Şantierul Naval Olteniţa (ŞNO), a intrat în colaps financiar. Terenul de fotbal a fost năpădit de buruieni, înalte cât un om, vestiarele sunt mizerabile, iar tribunele, care altădată găzduiau 5.000 de spectatori, sunt un real pericol pentru copiii care vin să se joace printre ruine.
Nici sala de box, aflată în imediata apropiere a stadionului, nu se găseşte într-o situaţie mai bună. Tencuiala a căzut de pe pereţi şi singurul lucru care mai aminteşte de pugilat este inscripţia de pe faţadă.
Olteniţa, trecut glorios, viitor incert
Situată în Lunca Dunării, Olteniţa are o populaţie de aproape 30.000 de locuitori. Singurul motiv de bucurie pentru olteniţeni este că viile înconjoară oraşul, iar toamna vinul este ieftin. În rest, situaţia economică a oraşului este dezastruoasă, femeile lucrând în confecţii, iar bărbaţii prestând ca agenţi de pază, dacă nu fac naveta în Bucureşti sau Călăraşi ori nu au plecat la muncă în străinătate. Pe vremea comunismului, zona era una puternic industrializată, în Olteniţa funcţionând Şantierul Naval, turnătoria Turol, o fabrică de conserve, una de zahăr, un abator, silozuri sau filatura de bumbac. Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, locuitorii oraşului trăiesc mereu sub ameninţarea revărsării Dunării, care a făcut ravagii în urmă cu doi ani în satele din jur.
