Dorul de Lidia Simon

Uniunea Europeana e ingrata cu studentii si profesorii nostri si foarte toleranta cu orice nomad nascut intr-o tara avansata. Cand esti intrebat de unde vii si interlocutorul afla raspunsul, zambetul larg si dezinteresat ii ingheata pe figura. E un semn ca subconstientul ii este alimentat cu suspiciuni.
In Japonia, lucrurile stau altfel. Nu pentru ca le parem simpatici, nici ca s-ar fi auzit cumva pe aici ca urmeaza sa ne integram in NATO. Oamenii sunt amabili oricum, dar toti, cand pronunta numele Romaniei, spun automat si doua cuvinte: Lidia Simon. Pare de necrezut, dar campioana mondiala la maraton e mai populara aici decat in propria tara. O vezi „alergand” printre rafturile magazinelor de articole sportive, zambind din postere cat toate zilele, sau aparand in spoturi publicitare la televiziune.
Aceasta fata din Gorj le-a batut pe atletele japoneze la ele acasa, castigand de trei ori celebrul Maraton de la Osaka. Cu truda si cu sacrificii, s-a catarat peste aspiratiile lor, castigandu-le respectul. Spre deosebire de noi, care, prinsi fiind in plasa surogatelor, ii mediatizam pe toti regii si imparatii manelelor, niponii isi formuleaza clar obiectivele, raportandu-se doar la valorile autentice.
Zilnic, Lidia imi da motive sa ma simt bine la capatul lumii. N-o cunosc personal, dar deja mi s-a facut dor de ea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE