«Îl duceam pe Hagi de mână la şcoală»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anii ’80, Sportul Studenţesc era o echipă pe val, în care Mircea Sandu, Gino Iorgulescu şi Marcel Coraş împărţeau legea şi gloria. Băimăreanul Sandu Terheş (48 de ani) a venit în Regie în 1981, cu doi ani înainte de sosirea lui Hagi, iar clipele trăite în preajma “Regelui” sunt amintiri preţioase pentru fostul mijlocaş al “studenţilor”. Tatăl lui Hagi, Iancu, i-a impus lui Gică să nu iasă din cuvântul colegului său de cameră. Astfel, Terheş îl urechea pe puştiul Hagi când lipsea de la şcoală sau când pierdea nopţile cu machedonii.
Personaj discret, trăind departe de tumultul Capitalei, în sânul familiei, la Oradea, Sandu Terheş ne iscodeşte lung înainte de a ne conecta la difuzorul poveştilor sale neştiute. Întrebarea taie aerul rece de noiembrie: “Aţi venit pentru Hagi, sau pentru mine?”. Răspunsul nostru naşte o invitaţie caldă şi un zâmbet îngăduitor. “Am venit la Sportul, de la Baia Mare, în 1981, iar Gică a semnat contractul doi ani mai târziu. Era doar un puşti de 18 ani şi l-am luat cu mine în cameră”, rememorează Terheş, acum om de afaceri pe malul Crişului. “ţin minte că a venit tatăl lui Hagi, Iancu, om sever, şi i-a spus lui Gică: «Să nu ieşi din vorba lui Sandu». Amândoi eram din provincie şi ne-am apropiat treptat”, spune Terheş. Au fost momente, şi nu puţine, în care Sandu îl punea la punct pe Hagi: “Îl certam când îşi neglija şcoala sau când ieşea noaptea în oraş. Veneau machedoni de-ai lui şi-i cereau ajutorul. ţin minte că a dat năvală unul pe la trei dimineaţa să se plângă că i-au ridicat miliţienii carnetul de şofer. Gică, gata, dădea să iasă pe uşă. Nu l-am lăsat, avea meci a doua zi şi nu vroiam să-şi pericliteze cariera”, continuă Terheş.
Împărţeau palinca şi slana
Colegi de cameră în Regie aproape patru ani, Hagi şi Terheş împărţeau frăţeşte pachetele venite de acasă. “Nu primeam aşa des mâncare de la părinţi pentru că, în general, nu ne lipsea nimic. Palinca şi slana erau, însă, un deliciu. Gică nu agrea băutura, în palincă doar îşi înmuia buzele. La chefuri era jucăuş, dansa, cânta, nu stătea ca o domnişoară cu mâinile în poală”, ne-a dezvăluit Terheş.
Amândoi au terminat ASE-ul
Ambii jucători s-au înscris la facultate, la Academia de Studii Economice, Sandu la secţia Relaţii Internaţionale, iar Gică la Comerţ. “Eram în anul doi, iar Hagi în primul an de studii. Învăţam amândoi, scriind şi rescriind cursurile pentru a reţine mai uşor. E adevărat, câ- teodată îl duceam de mână la şcoală. Pentru el era mai important fotbalul. Am avut avantaje ca fotbalişti, pentru că noi învăţam doar zece cursuri din treizeci şi din acelea ne picau subiectele pentru examen. Mai stăteam cu burta pe carte şi prin cantonamente. A fost o perioadă foarte frumoasă din viaţa mea”, îşi aminteşte Terheş.
A refuzat Steaua şi Dinamo!
Vedetă la Baia Mare, Sandu Terheş era un marcator înnăscut, iar după Balcaniada din Grecia, din 1981, Steaua şi Dinamo îl aşteptau la aeroport cu contractele pregătite. “Steaua avea voie să intre în aeroport, aşa că m-au abordat primii. Dinamo stătea afară, îşi aştepta rândul. Am refuzat ofertele lor şi am ales Sportul. Nu-mi trebuia grad, ci posibilitatea de a termina o facultate”, explică Terheş.
L-a ajutat pe «Rege» să câştige titlul de golgheter
Lupta pentru titlul de golgheter era acerbă în anii ’80. Victor Piţurcă şi Gică Hagi se băteau la un moment dat pentru această onoare, iar Sandu Terheş a jucat un rol decisiv în stabilirea câştigătorului. “Jucam cu FC Olt, era 3-1 pentru Sportul în prima repriză, dar Gică marcase doar un gol. Piţi dăduse deja trei la Craiova şi-l depăşise pe Hagi. Când a auzit asta, la pauză, Gică n-a mai vrut să intre pe teren. S-a dus direct la duş. Am mers după el la baie şi l-am convins să revină. M-a ascultat, s-a echipat din nou, a intrat pe teren, a dat trei goluri şi l-a depăşit pe Piţurcă. Am învins pe FC Olt cu 6-4. Erau multe meciuri cu cântec”, rememorează Terheş.
A jucat numai în Divizia A
Fotbalist rasat, Sandu Terheş a început fotbalul la Baia Mare, unde a debutat la 18 ani. Au urmat Sportul, FC Braşov şi Oradea, de unde s-a şi retras, la 29 de ani. “Am evoluat numai în Divizia A, am strâns vreo 350 de jocuri şi am marcat cam 100 de goluri. Am şi patru jocuri la naţională, plus cinci selecţii în care am stat doar pe bancă. La tineret am strâns vreo 30 de selecţii. M-am lăsat la 29 de ani, după Revoluţie. Aveam 300.000 lei la CEC, mi-am luat o casă şi mi-am văzut de serviciu. Facultatea terminată la Sportul m-a ajutat în viaţă”, spune Terheş.
«Nicu Ceauşescu nu se pricepea la fotbal»
Apropierea lui Nicu Ceauşescu de Sportul le-a adus unele avantaje fotbaliştilor din Regie. “Țin minte că Nicu nu se băga la echipă. De fapt, el nici nu ştia fotbal. Doar îi spunea lui Mac Popescu, preşedintele clubului: «Mace, dă-le bani să-i bată pe ăia!» Era vorba de meciurile cu Steaua sau Dinamo. Graţie lui Nicu Ceauşescu am şi primit aprobare pentru maşină. Îi căram cu Dacia pe Hagi, Bozeşan, Burchel şi Pană. Când ne oprea miliţia, dădeam câte un fluier şmecher, un pachet de ţigări sau unul de cafea poliţistului şi scăpam”, povesteşte Terheş.
Primă de 50.000 lei
Cea mai bănoasă perioadă din cariera de fotbalist a lui Sandu Terheş s-a consumat la Baia Mare. “La 18 ani jucam titular. ţin minte că am promovat în Divizia A şi am primit o primă colosală: 50.000 lei. I-am dus acasă şi i-am pus lui tata la picioare. Bătrâ- nul nu mai văzuse niciodată atâta bănet. Mi-a zis să nu-i las acolo, era speriat. Nu credea că i-am obţinut cinstit. Cel mai bine am câştigat la Baia Mare. Jucam pe 2.000 de lei acasă şi pe 4.000 de lei în deplasare. Erau bani frumoşi în minerit”, îşi aminteşte Terheş.
Gino Iorgulescu lua din străinătate blugi cu sacul
Sandu Terheş îşi aminteşte şi de perioada în care Sportul evolua în Cupele Europene: “La meciurile din Cupa UEFA jucam pe 1.000 de lei primă, dar mai primeam şi câte un televizor sau câte un aparat video. Gino Iorgulescu şi Munteanu II cărau sute de perechi de blugi din străinătate. Scoteau bani frumoşi în ţară. Mai luam şi noi cafea, ţigări, câte o pereche-două de blugi, dar nu cu sacul, ca alţi băieţi deştepţi”.
