Infernul meritat

A fost nevoie de seara infernala a lui Radoi ca sa realizam ca Steaua nu e decat un balon colorat, pulverizat in fasii subtiri. Rosenborg a adulmecat repede dezorientarea si nesiguranta „ros-albastrilor”, regasindu-si in doar cateva minute mandria si forta pe care le-a avut candva. in teren, degringolada stelista a fost aproape perfecta. Asa am realizat ca Ghionea, atunci cand nu e salvat de Radoi, nu e altceva decat un fundas lenes si indolent, ca Nesu este un sufletist fara orizont, ca Lovin si Paraschiv cara mingea cu capul in pamant, ca Bostina e un Ghionea mult avansat, ca Nicolita e un sprinter care nu gaseste niciodata linia de finis. Ceilalti s-au integrat si ei perfect in haosul ros-albastru, iar caderea a fost impresionant de zgomotoasa. Cand praful s-a ridicat, concluzia a venit de la sine: Steaua nu avea ce sa caute in grupele Ligii Campionilor. Ar fi fost o minciuna frumoasa, o fantezie stravezie. Nu poti intra in lumea fotbalului adevarat cand cel mai important transfer din vara, Victoras Iacob, nu a costat nimic, cand singurul mijlocas din lot, pe langa titulari, este un pusti venit de la Vanju Mare, iar Gigi Becali crede ca Dumnezeu este organizatorul Ligii Campionilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE