Interviu / Horia Tecău a dormit două nopţi în aeroport

Horia, te consideri un norocos pentru ca, datorita meseriei tale, calatoresti foarte des?

Da, consider ca din acest punct de vedere sunt foarte norocos. Pe langa satisfactiile profesionale, am ocazia sa vad lumea intreaga, sa-mi fac prieteni peste tot si sa invat despre cultura tarilor pe care le vizitez. O sa fiu mereu recunoscator sportului ca mi-a oferita aceasta ocazie.

Care sunt pentru tine principalele dezavantaje ale faptului ca esti mereu plecat?

Nu ma deranjeaza sa traiesc prin hoteluri, nici sa stau la cozi in aeroport. Sunt lucruri cu care te obisnuiesti in timp. In schimb, sa stai departe de familie si prieteni nu-i usor. Inca incerc sa ma obisnuiesc dupa aproape 10 ani de calatorit.

Pe la ce varsta crezi ca o sa vrei sa te retragi din activitatea competitionala?

E greu sa vorbesc despre asta acum. Atata timp cat o pot face la un nivel competitiv si sunt intr-o buna forma fizica, voi continua sa joc. Iubesc sa joc tenis, e tot ceea ce am vrut sa fac de mic si a avut un impact enorm in viata mea. Cred ca voi juca cel putin pana la 30-32 de ani.

Poti sa mentii o relatie sentimentala daca esti mereu plecat de acasa?

Poti. Exista o cale pentru orice, insa recunosc ca este foarte greu.

In care loc de pe pamant te regasesti cel mai mult?

Sunt nascut la Brasov dar am copilarit si trait in Constanta. Dupa locurile in care m-am antrenat si ma antrenz, Miami, respectiv Barcelona, se pare ca am avut magnet spre plaja. Locurile preferate in care am fost sunt Miami, Bermuda, Hawaii, Melbourne si Montreal.

Ti s-au intamplat lucruri nedorite sau haioase in calatoriile tale? Poti sa ne povestesti unul?

Sunt doua lucruri pe care un calator le uraste. Primul e sa aibe intarzieri si al doilea e sa-si piarda bagajul. Rectific, sa-i piarda compania de zbor bagajul… Eu am avut parte de amandoua in vara lui 2007, cand am plecat din Montreal spre Uzbekistan. Dupa ruta pe care o aveam de parcurs, nici nu ma mir. Itinerariul arata in felul urmator: Montreal – New York – Stockholm – Moscova – Taskent. Plecam luni seara, ajungeam miercuri la ora 6 dimineata in Taskent iar la ora 7 aveam un zbor Taskent – Bukhara, localitatea unde se juca turneul. Planurile s-au stricat in secunda doi cand primul avion a avut intarziere.

Aeroportul din Montreal nu permite rachete de tenis ca bagaj de mana in avion asa ca la mine aveam numai geanta cu laptopul. Din cauza intarzierii, am pierdut toata legatura, zborurile fiind sincronizate. Mi-am petrecut o noapte in aeroport la New York si una la Stockholm. In loc sa ajung miercuri dimineata, am ajuns vineri dimineata, bagajele nu erau nicaieri de gasit, nici macar in calculator.

Nu mai aveam nici un zbor spre Bukhara, asa ca am luat un taxi in care am stat sapte ore fara aer conditionat. „Noroc” ca nu mi-au venit bagajele pentru ca taxiul avea butelia cu gaz in spate si nu mai era loc. Am imprumutat sorturi, tricouri si rachete ca sa pot juca meciurile. Cu adidasii a fost mai greu pentru ca nu am gasit decat niste tenisi cu doua numere mai mici pe care scria Ilie Nastase (nu glumesc, am poze). Geanta cu rachete mi-a venit dupa 8 zile iar bagajul cu hainele este pierdut si in ziua de astazi. Asta doar o scurta povestire, nici nu vreau sa-mi mai aduc aminte de Uzbekistan.

Ce obiective ti-ai fixat pe 2009?

Anul trecut am urcat de pe locul 190 pana pe locul 87. Cred ca e un obiectiv realistic daca imi propun anul acesta sa intru in primii 50 de jucatorii ai lumii la dublu. Ar fi senzational pentru mine sa-mi indeplinesc acest obiectiv. Pe langa asta, toata lumea stie cat de mult imi doresc sa joc si sa castig pentru Romania in Cupa Davis. Am fost cel mai fericit om cand am reusit alaturi de Marius Copil sa-i invingem pe rusi in Cupa Davis in meciul de dublu.

Cu ce echipa de fotbal tii?

Din campionatul nostru, tin cu Farul pentru ca este echipa orasului meu.

Este pentru tine site-ul hi5 un mijloc de a tine legatura cu prietenii si fanii tai?

Categoric. Traim in era Internetului, lumea nu mai scrie mailuri cum o faceau acum cativa ani si intr-un fel imi pare rau. Nu mai scrie nimeni un mail cu mesaj de intampinare si un continut consistent. Se rezuma la mesaje sumare pe pagina de profil. Este si aceste un mod de a comunica. Pot sa aflu ce fac unii din prietenii mei fara sa vorbesc direct ei. Pe mine fanii ma pot gasi pe hi5 si facebook, deasemeni pe website-ul meu www.horiatecau.com.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE