Luceafărul s-a născut după bătăi crunte!

La început pierdeau toate meciurile

“A venit mama lui Gabor, de la Hunedoara – «Nu-l las! Acasă va fi angajat şi ar lua câteva mii de lei pe lună». Am lămurit-o cu 800 de lei pe lună pentru Romică şi decontarea drumurilor cu trenul acasă. Apoi am înscris grupele de 14-15 şi de 15- 16 ani în «B» şi-n «C». La început, erau ciuca bătăilor. Dar multe cluburi au făcut contracte cu ei. Pe Belodedici l-a luat Steaua. Iar cluburile care dădeau copii la Luceafărul aveau voie să folosească un senior în locul unui junior”, încheie Matei.
Matei, primul din dreapta, cu delegaţia Italiei, la amicalul România – Italia 1-0 , din 1989. Enzo Bearzot (al doilea din stânga), celebrul selecţioner peninsular, campion mondial în 1982, a venit atunci de la Sibiu

L-a certat pe Hagi

Matei a povestit un episod inedit cu Gică Hagi (foto), de la celebru România – Danemarca 3-1, din toamna lui 1989, meciul care i-a calificat pe tricolori la CM 1990: “A luat «roşu» cu danezii, intrare din spate. M-am supărat pe el: «Bine, mă, cum ai putut să intri aşa la el? Nu ţi-ai dat seama că iei roşu? Măcar să fi intrat din lateral ». Mi-a răspuns: «Tovarăşul Matei, mă duc în tribuna a doua şi îi urc pe danezi pe garduri»! A pus toată tribuna în capul danezilor şi am bătut cu 3-1”.

Recomandări

Cât de mult au ridicat audiențele Realitatea Plus femeia-locomotivă Anca Alexandrescu și candidatul ezoteric Călin Georgescu

«Ucişi» de un securist!

Cum s-a ajuns la Luceafărul? “Însemna viitor, era, nume românesc, raportăm la marele Eminescu”, povesteşte Matei. Culorile erau ale tricolorului: galben şi albastru şi o stea roşie.
La Copenhaga, înainte de Danemarca – România 3-0, 1989 (prel. CM 1990). Dan Matei, Mircea Rădulescu, Iordănescu, doctorului naţionalei şi… securistul lotului (de la dreapta la stânga)
“La Luceafărul s-au format 14 jucători din «Generaţia de aur»! Iar eu am rămas cu pensie de 1.500 de lei, după 38 de ani de muncă”, îi dau lacrimile lui Matei. “În 1985, generalul Stan a distrus Luceafărul. A aflat de la securişti că un antrenor ar fi luat bani de la un club de «B» să le selecteze un junior la lot!”

Febleţea – Belo, Răducioiu – trimis să se tundă

Matei povesteşte: “Belo era febleţea mea. Mi l-a adus Mateescu, de la Moldova Nouă. I-am zis: «E bun de baschet». «Staţi să-l vedeţi!». A avut dreptate! De Răducioiu trăgeam să dea jos pletele. Lui tac-su, bucătar la «Cireşica», îi ziceam: «Du-l la tuns şi pune-l să mănânce, să mai pună carne!». Când au terminat, aveau 30 de meciuri internaţionale. Selecţia nu era «pe pile». O scăpare: Sandu Deaconu. A intrat la Luceafărul, apoi tac-su, magaziner FRF, l-a făcut arbitru. Acum conduce CCA”.
Belodedici (stânga), Balint şi… ursul

Urmărește-ne pe Google News