‘Mosu”, sef de santier

A facut burtica, nu mai are “cuburile” de muschi de altadata. A avut chiar si probleme cu inima si e chinuit de insomnii. A vandut tot ce agonisise in Canada, dar nu exclude varianta sa plece inca o data si bine inapoi la Montreal, orasul pe care l-a avut si pe care copiii lui il divinizeaza. S-a saturat de “romanisme”, enervandu-se cand i s-a propus functia decorativa de presedinte onorific la Liga Profesionista de Box. A dat si a primit pumni pana a ajuns campion mondial la box. Acum, Leonard Doroftei s-a gandit sa investeasca banii pe care i-a dobandit intr-o cariera cladita pas cu pas, cu munca si sudoare.

E sef de santier la casa pe care si-o ridica la Ploiesti si conduce echipa de muncitori tocmita sa-i amenajeze un bar destinat amatorilor de box in buricul orasului. Intre pauzele de lucru, isi duce copiii la scoala, onoreaza un contract publicitar, ii mai da o mana de ajutor fostului lui dascal Titi Tudor si isi pregateste meciul de retragere. “O sa fac o partida aici, pentru ploiestenii mei, care m-au sprijinit si pentru care m-am batut. Cu ajutorul sponsorilor, sper ca la vara visul meu sa devina realitate”, spune Doru, care le-a promis si canadienilor din Quebec o lupta de “la revedere”.

N-a mai intrat in sala de cateva luni. “Ar cam fi timpul sa mai fac o pregatire, ceva, ca simt cum imi creste abdomenul!”, glumeste “Mosul”, care taie orasul in doua, de la un santier la altul. “Acum sunt muncitor calificat. Daca in boxul nostru s-a considerat ca merit sa fiu “onorific”, am zis ca e mai nimerit sa ma declar singur inginer onorific la constructia casei mele si carciumar onorific la lucrarile de la barul meu”, e ironic Doru.

„Voi fi carciumar onorific”

In afara de titlul de cetatean de onoare al Ploiestiului, fostul pugilist a primit un teren din partea Primariei, peste drum de Biserica Sfintii Imparati, in semn de pretuire pentru rezultatele sale sportive. Aici vrea sa-si ridice casa. Investitia e de minimum 300.000 de euro. Deocamdata, a turnat fundatia si a ridicat stalpii de rezistenta, dar spera ca pana la vara sa se mute in locuinta noua: “O sa vand apartamentul, ca o sa ma usture rau buzunarul la casa asta. Nu e foarte  mare, nu am vrut sa fac o constructie megalomanica. Living jos, la parter, bar, bucatarie, dormitoare pentru mine si Monica si pentru copii la etaj, terasa sus. Casa asta e facuta din pumni… luati. Luati pentru Romania”.

In centrul Ploiestiului, intr-o zona cu vad bun, deasupra cinematografului Patria, Dorin va deveni administratorul unui bar ce va fi exclusiv destinat iubitorilor sportului, in general si ai boxului, in particular. A facut curatenie, a decopertat, acum incepe greul cu amenajarea. E obligat de contractul pe care l-a semnat sa faca in prima faza o investitie de minimum 50.000 euro.

“Cand va fi gata, cred ca vor fi mai multi bani bagati. Orasul ducea lipsa de asa ceva, vreau sa fie un loc special. Televizoare, plasme, maiouri, manusi de box, va fi un decor special. Bineinteles, cand vor fi meciuri de fotbal, voi organiza evenimente si vizionari speciale. Voi fi pregatit de Campionatul Mondial”, zice Doroftei. Barul va fi predat la cheie in aprilie, iar incasarile ii vor reveni chiar lui.

Momentan, Doru are de luptat si cu reclamatii ale vecinilor de deasupra, care fie rosi de invidie, fie deranjati de zgomotele muncitorilor, i-au facut probleme peste probleme: ba ca le-au crapat peretii, ba ca le pica tencuiala, ba ca le tremura paharul cu apa pe masa…

“Au venit toate organele de control si nu e nimic incorect. M-am intalnit si cu unii vecini si i-am convins ca e mai bine sa fie galagie o zi si liniste 20 de ani”, confirma Doru, care nu se fereste sa dea si cu matura numai sa-i ajute pe constructori: “Am avut mai multe proiecte si am ales unul singur. Ca sa iasa totul ca la carte, exact cum vreau eu, e nevoie si sa ma implic, nu? Si uite cum o fac!”.

„Am facut burtica!”

Libertatea: Dorule, e greu fara box?
Leonard Doroftei: Pai voi nu vedeti ce burta am facut? Unde sunt “cluburile” de altadata?! Glumesc, normal! E greu! Mi-e si ciuda! Mi s-au propus functii onorifice, mie, care am luptat pentru Romania! Ba presedinte de onoare, ba la lotul de cadeti, dar fara ideile mele… M-am cam saturat si-mi vine cateodata sa-mi iau zborul spre Canada… Il mai ajut pe nea Titi Tudor cand ma solicita, vreau sa fac o sala de box in orasul meu natal, sa scot singur profesionisti de valoare. Mai vreau sa imi organizez si un meci de retragere, unul acasa, altul in Canada. De-aia trebuie sa reintru sa lucrez nitel la sala, ca sa nu rada lumea de mine la vara. Organizator voi fi eu si numai eu. N-am nevoie de sprijinul “onorific” al nimanui.

Familia s-a reobisnuit in Romania?
Noi, da, copiii deloc! Si acum ar vrea sa ne intoarcem in Canada. Nici eu nu exclud total varianta, desi am vandut tot ce aveam acolo. Niciodata sa nu spui niciodata, nu?

Altfel, sanatos?
Nu ma plang. Mi-a trecut si ficatul, dupa lovitura lui Gatti! Ati vazut ce-a patit si el pe urma de la Mayweather daca n-a fost cuminte! Serios vorbind, am simtit niste dureri in piept, batai neregulate ale inimii din ce am inteles… Am stat o saptamana la spital, la analize, dar nu e ceva grav. Medicii m-au tratat ca pe un VIP si tin sa le multumesc. Dar sper sa nu mai dau pe acolo. Si o sa radeti, nu prea mai am somn. Nu neaparat ca nu m-am reobisnuit cu fusul orar, insa doctorii mi-au spus ca problemele astea le am deoarece am trecut brusc de la un regim de viata la altul. Una era cand faceam performanta, cu program strict si pregatire fizica severa. Adormeam ca un prunc. Alta e acum… Sper sa nu ajung la somnifere!

Proiecte?
Deocamdata sunt inca “smecher”, mai are balta peste! Colaborez cu Pro TV, am fost in puscarii sa conving baietii rai ca nu e bine sa dea cu pumnul ca prostii, ci e bine sa o faca in cadru organizat si sa vina la box. Credeti ca nu ajungeam si eu ca sarmanii de ei? Am fost destept si m-am apucat de box. Acum particip la o campanie impotriva violentei in scoli.

Urmărește-ne pe Google News