Prodan recunoaşte: ”După ce ne-a scos Suedia, am băut trei zile şi trei nopţi!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În 1994, Daniel Prodan avea numai 22 de ani, însă selecţionerul Anghel Iordănescu avea încredere totală în ”ţărănuşul” născut în Satu Mare. Aşa că l-a folosit pe tânărul fundaş de fier în toate minutele de la Cupa Mondială. La turneul final american, de acest privilegiu au mai avut parte doar doi tricolori: Gică Popescu şi Dan Petrescu. În istoria naţionalei mari, numai doi jucători au făcut saltul de la juniori direct la prima reprezentativă, sărind peste selecţionata de tineret: Daniel Prodan şi Adi Ilie!
Cuprins:
În 1990 era la liceu, în 1994 - la Cupa Mondială!
”În echipa aia erau 10 jucători care cărau pianul şi unul care cânta la el! Şi eu îl purtam, nu îmi este ruşine să recunosc. Cine zice altceva, acela minte! Mă simt norocos că am apucat să fiu coleg cu Gică Hagi. El, Gică Popescu, Belodedici erau idolii mei. E un sentiment incredibil să joci alături de idolii tăi!
Gândeşte-te că eu, în 1990, în ziua meciului cu Irlanda, aveam banchetul de clasa a XII-a. N-am fost în stare de nimic în ziua azi, după ce am ratat calificarea la penalty-uri. Iar peste patru ani jucam la Cupa Mondială. Mă sunau foştii colegi de liceu să mă întrebe dacă-i mai cunosc. Cum să nu-i cunosc? Eu nu sunt cu fiţe, sunt același băiat din Satu Mare!”, remememorează Prodan, care nu s-a plâns, ca alţi foști colegi, de cantonamentul de la Bormio (Italia):
”La 22 de ani, dacă mă punea nea Puiu să alerg de la Bucureşti la Los Angeles, o făceam fără rezerve! Nu mă plângeam. Eram singurul din lot care nu lua nicio pastilă, mă refer la susţinătoare de efort, fiindcă era căldură mare, iar, în plus, efortul - incredibil. Mă și certa doctorul Pompiliu Popescu. Îmi era frică să nu mă îngraş! Eu jucam cu 83-84 de kilograme. Am revenit în ţară, iar după două luni am reluat pregătirea cu Steaua. Am avut o cădere, mă simţeam slăbit, organismul era rupt de oboseală. Mi-am revenit abia prin octombrie!”. Cine era Prodan în acea echipă? ”Eram ţărănuş, băgam capul în bocanc! Mâncam «burleni» cruzi! Băgam «materiale» şi la antrenamente, apoi îmi ceream scuze faţă de liderii echipei!”.
Dezvăluire cu Asprilla, atacantul perfect: ”L-am «curentat» de la prima minge!”
Startul la Mondiale a fost teribil pentru cel care a debutat la naţională în 1993, în teribilul meci de la Kosice: ”Echipa care va juca se ştia cu 5-6 zile înainte. Înainte de Columbia, nea Puiu ne-a trimis la panoul din vestiar, să vedem care sunt perechile de marcaj. În dreptul lui Prodan apărea Asprilla! Iar în dreptul lui Asprilla, caracterizările jocului său. Viteză - foarte bună, Dreptul - foarte bun; Stângul -foarte bun; Joc aerian - foarte bun; Detentă -foarte bună; Tehnică - foarte bună; Iar lângă toate astea, remarca - Stângul-dreptul, capul-pieptul! Sub astea, la Defecte - Niciunul! Totul era foarte bun, la ceilalţi adversari mai apărea şi câte un defect. Merg la nea Puiu în cameră şi mă întreabă: «Didi, te-ai uitat la dosar?». Timid, răspund: «Da, dar am văzut că nu are niciun defect»! Iar nea Puiu mă încurajează: «Are, mă, Didi, un defect! E fricos! Ăsta e defectul lui, e târşălos! Te dai la el şi e gata!». Atunci a crescut inima-n mine! Aşa am şi făcut, l-am «curentat» din primele minute pe Asprilla, de la prima minge! Dădeam în el, de mă durea pe mine! Mai puternic era însă Batistuta. Argentinianul fugea cu mine-n spate! Dar bătaie precum cea încasată pe teren de la Ian Rush n-am luat nici de la tata în 20 de ani! Dădea galezul cu cotul când nu-l vedea arbitrul ceva de speriat!”.
Scandal Piţurcă-Marica!
Prodan ”dă din casă” două episoade petrecute la interval de 14 ani la naţională: ”După meciul cu Argentina, la recuperare, zice Hagi: <Ce şansă avem să trecem mai departe, avem Suedia în faţă! E şansa vieţii noastre»! Mă apuc eu să-i răspund: <Gică, dacă nu ajungem acum în semifinale, nu e nicio problemă, eu am tot viitorul în faţă>! Ce s-a întâmplat? N-am mai ajuns niciodată la acel nivel! Apoi, la EURO 2008, eram lângă Marica, pe bancă, în calitate de director sportiv la lot. Cu Olanda, îl trimite Piţurcă la încălzire pe Marica, dar îl vede că nu se pregăteşte cum trebuie. Vine Marica, îl ceartă Piţurcă, la care Marica îi răspunde: «Ce, bre, mă bagi doar 5 minute? Mai bine nu mă mai bagi! Şi nu l-a băgat!». L-am luat pe Marica şi i-am spus: «Ce şansă unică ai să joci la un turneu final, să bifezi măcar câteva minute. Când te mai întâlneşte cu asta»? Au trecut anii, iar lecţia servită mie de Hagi i-am dat-o eu lui Marica”.
Unii cu Mustang, alţii cu o pălărie
Turneul final a fost udat în alcool. ”Am plecat de la Los Angeles la New York, unde am stat 3 zile şi 3 nopţi. La New York, eu, Panduru şi Gâlcă n-am ieşit din cameră! Am băut 3 zile şi 3 nopţi bere Heineken la 0,33 litri! Ne-am închis în cameră şi ieşeam doar să luăm mâncare de la Mc Donald's. Ceilalţi au făcut excursii la Turnurile Gemene, s-au plimbat. Au căzut «Turnurile Gemene», iar eu nu le-am văzut la timpul potrivit! Trăgeam jaluzelele în cameră, nu ştiam dacă este zi sau noapte. Când ieşeam să luăm mâncare, era mereu noapte!”, îşi reaminteşte cel care admite că a renunţat la alcool acu m doi ani: ”De la 30 la 40 de ani am copilărit!”. Din America, unii au venit cu Ford Mustang de 20.000 de dolari bucata (cazul prietenilor Dan Petrescu şi Gică Popescu), însă Didi Prodan a fost chibzuit. A luat diverse ”prostii” şi i-afăcut cadou tatălui său o pălărie de cowboy.
Povestea crucii din Satu Mare
După ce s-a întors de la turneul final, Daniel Prodan a ridicat o cruce - monument (foto) în biserica din Satu Mare la care se ruga și la care obișnuia să meargă împreună cu ceilalţi membri ai familiei. Pe cruce au fost trecute numele Maria (mama), Cornel (tatăl) şi Ciprian (fratele). Crucea a fost ridicată pe 13 septembrie 1994. Pe 13 septembrie 1995, aproape de miezul nopţii, Prodan marca acel gol fabulos în Liga Campionilor, în poarta scoţienilor de la Glasgow Rangers, iar a doua zi era Ziua Crucii în calendarul ordotox!
”Dacă bag capul sub tramvai deraiază trenul!”
Daniel Prodan a ajuns în Ghencea în 1992. ”M-a luat Iordănescu, m-a văzut la juniori. Mă ia de mână şi mă duce la conducerea Stelei, la generalul Oţelea. Le spun pretenţiile mele, 30.000 de dolari pe 4 ani! Generalul Oţelea mă refuză, dar îi spune lui Iordănescu: «Dă-i tu bani de-acasă, jumătate din sumă, apoi restul de 15.000 de dolari îi dau eu, dacă va confirma!». Am semnat cu Steaua pe 1 noiembrie 1992, după ce Iordănescu a luat bani de-acasă, de la copii, şi mi i-a adus. Mi-a dat 15.000 de dolari şi m-am dus la tata, la Satu Mare, cu atâta bănet! În martie 1993 mi-am primit restul de 15.000 de dolari!Cum l-am cucerit pe nea Puiu? După următoarea discuţie: i-am spus că eu cât am jucat la Satu Mare mi-am dat viaţa pentru Olimpia, iar dacă vin la Steaua, o să-mi dau viaţa pentru Steaua! I-am spus lui nea Puiu că dacă bag capul sub tramvai deraiază trenul! Cu asta l-am cucerit!”.
Răducioiu, cu soţia în Feroe
Didi Prodan susţine că, în mod justificat, jucătorii importanţi ai naţionalei aveau tratament special la lot. ”La meciul din Insulele Feroe, câştigat cu 4-0, ne-am întors prin Danemarca, unde am făcut escală. La acel meci, Răducioiu a venit împreună cu soţia. Nu erau prea multe hoteluri în Feroe, aşa că Astrid a locuit în hotelul naţionalei, iar asta l-a supărat tare pe nea Puiu. L-a certat pe Răducioiu, dar noi l-am luat la mişto pe antrenor, la recuperarea pe care am făcut-o în Danemarca: «Nea Puiu, ne lăsaţi şi pe noi cu soţiile în deplasări, să batem cu 44-0?».Răducioiu marcase 4 goluri în acel meci. Unii erau ţinuţi în puf la naţională, dar meritau!”, concide cel poreclit ”Tătuca”.
”Tătuca” Prodan înscrie un gol de povestit la nepoți
Gol Prodan, în Steaua-Glasgow Rangers 1-0 (1995)
Daniel Prodan a înscris, în minutul 85, un gol de poveste în partida Steaua - Glasgow Rangers 1-0 (13 septembrie 1995), din grupele Ligii Campionilor.
