Rămas bun, Corvinul!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Echipa creată de Mircea Lucescu a dispărut din fotbalul românesc, după ce, acum trei decenii, făcea spectacol în prima ligă
Drumul spre marea performanţă a lui Mircea Lucescu a plecat de la Hunedoara, dintre furnale. Ulterior, el a antrenat naţionala României, pe Inter Milano, Galatasaray sau Şahtior Doneţk
În mod paradoxal, Hunedoara are suporteri, dar nu mai are nici o echipă de fotbal. Oraşul este sfâşiat de conflictul între două entităţi juridice, care nu mai au acoperire în teren: Corvinul 1921, clubul ce păstrează palmaresul, şi Corvinul 2005, formaţie înfiinţată pentru a suplini desfiinţarea celui dintâi, dar care a tras obloanele, la rândul său, în luna octombrie. Istoria reţine însă că epoca de aur a grupării hunedorene a fost deschisă, în 1979, de venirea lui Mircea Lucescu, în calitate de antrenor-jucător. Gabor, Rednic, Andone, Klein sau Mateuţ sunt şi ei doar câţiva dintre “copiii furnalelor”, aşa cum erau alintaţi pe vremuri băieţii teribili ai Corvinului.
În sezonul 1981-1982, se obţine cea mai bună performanţă din istoria clubului, locul 3 şi participarea în Cupa UEFA. Susţinuţi de 25.000 de spectatori, hunedorenii îi înving cu 3-0 pe austriecii de la Grazer A.K. şi termină la egalitate partida din deplasare, scor 1-1, calificându-se mai departe. În turul următor, gaşca lui Lucescu face egal la Hunedoara, 4-4, cu FK Sarajevo, unul dintre meciurile noastre memorabile în cupele europene, dar cedează la scor în deplasare, 0-4, şi este eliminată. Tinerii jucători ai Corvinului sunt conduşi în teren de nume mari ale fotbalului românesc, precum Mircea Lucescu, Radu Nunweiller, Văetuş sau Florea Dumitrache. În 1981, Romulus Gabor, supranumit Cangurul, primeşte titlul de cel mai bun jucător al Campionatului Mondial de Tineret, desfăşurat în Australia, distincţie primită cu patru ani înainte de marele Maradona.
După Mircea Lucescu a venit prăpădul
Asta era atunci. Acum, situaţia la Hunedoara este complicată. Mircea Alic, preşedintele clubului Corvinul 1921, a preluat echipa la jumătatea campionatului 2000- 2001, când hunedorenii evoluau în Liga a II-a. Corvinul a retrogradat la sfârşitul acelui sezon, dar a reuşit promovarea în numai un an, după o luptă aprigă cu Minerul Certej. A urmat un sezon în care s-a reuşit o clasare pe locul 3 la sfârşitul turului, dar din cauza problemelor financiare pe care Combinatul Siderurgic Hunedoara începuse să le acuze, a ocupat doar poziţia a 6-a la sfârşitul ediţiei de campionat. Problemele financiare s-au acutizat, culminând cu perioada de trecere a combinatului din proprietate statului în cea a firmei Mittal Steel. “A fost o perioadă grea, în care am ţinut singur echipa în spate, reuşind să contractez unele sponsorizări. Am cheltuit doar 2,8 miliarde de lei într-un sezon şi s-au acumulat datorii de 50.000 de euro. Primăria ne dădea stadionul, dar lipseau lichidităţile. Tocmai când primisem o sponsorizare de 150.000 de euro pe sezon de la Mittal, în 2004, a căzut un control de la Ministerul de Finanţe, care a găsit o gaură de 17 miliarde şi a speriat eventualii investitori. Clubul s-a judecat cu instituţia şi am ajuns în cele din urmă la 3 miliarde, suma reală. Era deja prea târziu, pentru că am fost excluşi din campionat pentru o datorie de 40.000 de euro către anumiţi jucători”, rememorează Mircea Alic.
Norma hunedoreană
Odată cu numirea lui Lucescu în funcţia de selecţioner, Corvinul devine echipa cu cei mai mulţi jucători convocaţi la echipa naţională: Klein, Andone, Rednic, Gabor, Văetuş. Un alt record este stabilit în sezonul 1985-1986, când Corvinul reuşeşte să învingă în toate cele 17 partide disputate pe teren propriu. Echipa marchează 74 de goluri şi instaurează aşa-numita “normă hunedoreană”, fiind un fapt obişnuit ca hunedorenii să înscrie mai mult de trei goluri în faţa propriilor suporteri. Performanţa este cu atât mai lăudabilă cu cât chiar şi Steaua, câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni în acel an, îi cade victimă (1-3), Rapidul pierde cu 9-0, FC Olt cu 6-0, iar Poli Timişoara cu 4-0.
Gabor vrea echipă în Liga a III-a
“Mă deranjează că s-a desfiinţat Corvinul, dar ţinând cont de situaţia grea de la echipă şi că se zbătea pe ultimul loc liga a treia, poate că este mai bine aşa. Nu te ajută să fi doar cu sufletul lângă echipă, trebuie să ai şi bani. Am discutat cu primarul, cu Mihai Leu, cu foşti componenţi ai Corvinului şi cred că se va rezolva măcar înfiinţarea unei formaţii care să joace în Liga a III-a. Am un sentiment nu tocmai plăcut când văd stadionul «Michael Klein» părăsit”, a spus Romulus Gabor (foto), fostă vedetă a Corvinului Hunedoara.
Rapidul, vinovat de situaţie?
Pentru sfârşitul acestui an se aşteaptă şi finalizarea litigiului cu Rapid, în privinţa sumei ce li se cuvine hunedorenilor din transferul lui Bogdan Lobonţ la Ajax Amsterdam, transferat în Giuleşti de la Corvinul. După 7 ani petrecuţi pe rol, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a recursului formulat de giuleşteni, care trebuie să achite 30% din cele 3 milioane de euro primite de la olandezi pentru portar. “Refuzul Rapidului de a da această sumă este poate unul dintre motivele căderii Corvinului. În mod normal în luna decembrie, Corvinul ar trebui să încaseze 900.000 de euro, ce reprezintă procentele, plus dobânda băncii naţionale. În acest moment, datoriile clubului se ridică la 9 miliarde de lei vechi. Banii de la Rapid ne-ar ajuta să scăpăm de datorii şi să o luăm de la capăt. Vom fi atunci o fată frumoasă care are şi zestre”, a mărturisit Alic.
