18 țări, inclusiv România, cer 127 de miliarde de euro împrumuturi pentru achiziții militare în UE. O parte importantă din bani se va duce în SUA

România, în plină criză financiară, vrea să împrumute bani pentru arme

Această manifestare preliminară de interes va permite „pregătirea unor strângeri de fonduri pe piețele de capital”, a declarat Comisia. Țările trebuie însă să depună cereri oficiale până pe 30 noiembrie.

Țările interesate sunt: România, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovacia și Finlanda.

„Rămânem hotărâți să sprijinim eforturile țărilor UE de a consolida securitatea europeană”, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, citat într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul „Safe” face parte din arsenalul european pentru a încuraja achizițiile comune de armament. Acesta prevede posibilitatea de a strânge „până la 150 de miliarde de euro de pe piețele de capital” pentru a accelera și facilita investițiile în apărare.

800 de miliarde de euro – până în 2030

„Safe” este integrat în planul mai amplu prezentat în martie de Comisia Europeană: ReArm Europe vizează o creștere a cheltuielilor pentru apărare – până la 800 de miliarde de euro – până în 2030.

Deși obiectivul prioritar este sprijinirea industriei europene de apărare, nu este sigur că aceste măsuri vor fi suficiente pentru a direcționa achizițiile către echipamente produse în Europa.

Conform bfmtv, „este probabil ca de o parte semnificativă, dacă nu importantă, din aceste noi cheltuieli să beneficieze Statele Unite”. Casa Albă a indicat că Europa „a fost de acord să cumpere cantități importante de echipamente militare americane”, fără alte detalii.

Exporturile de arme americane spre Europa s-au triplat

Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (Sipri), exporturile americane către Europa s-au triplat în perioada 2020-2024 față de 2015-2019. Sipri precizează că este pentru prima dată în două decenii când cea mai mare parte a exporturilor de armament american este destinată Europei, crescând de la 13% (2015-2019) la 35% (2020-2024).

Cu toate acestea, analiștii intervievați de CNBC indică faptul că anunțurile recente nu vor afecta pe termen lung industria europeană de apărare, care ar trebui să rămână principalul beneficiar al comenzilor din bugetele naționale.

UE e departe de a fi independentă militar

Printre provocările cu care se confruntă producătorii de armament se numără adaptarea capacității de producție la cerere. Un raport publicat la sfârșitul lunii iunie de o filială a Caisse des dépôts a subliniat lipsa de mijloace a bazei industriale și tehnologice de apărare franceze (BITD) pentru a face față creșterii nevoilor.

Conform acestui document, BITD nu este „calibrată pentru a face față unui astfel de salt”, o constatare împărtășită la nivel european de unul dintre analiștii intervievați de CNBC, care afirmă că „nu toate cheltuielile vor putea fi onorate de companiile europene” și că unele achiziții vor fi necesare de la producători americani.

În concluzie, deși UE încearcă să-și consolideze industria de apărare, există încă provocări semnificative în calea atingerii unei independențe complete față de echipamentele militare americane.

Trump a spus deja că NATO va plăti integral pentru armele destinate Ucrainei. Conform Le Figaro, Trump a explicat într-un interviu pentru NBC News: „Vom trimite arme către NATO, iar NATO va plăti pentru aceste arme, 100%. (…) Apoi NATO va da aceste arme (Ucrainei)”.

Miliarde de euro pentru arme destinate Ucrainei

Țările europene se pregătesc să cheltuiască miliarde pentru a cumpăra arme americane destinate Ucrainei, conform unui acord recent cu administrația Trump. Germania și Norvegia sunt printre statele care și-au exprimat disponibilitatea de a finanța achiziții substanțiale de armament.

Pentru a face posibilă această finanțare, Germania a amendat recent constituția, permițând Berlinului să împrumute sute de miliarde de euro pentru cheltuieli militare, inclusiv arme pentru Ucraina. Noul guvern german a aprobat un plan amplu de cheltuieli care relaxează limitele tradițional stricte privind datoria federală.

Primul obiectiv este achiziționarea de baterii și rachete interceptoare Patriot, pe care Kievul le caută pentru a contracara atacurile rusești cu rachete balistice asupra capitalei și altor orașe. Conform Washington Post, Germania și cel puțin șase alte țări – Danemarca, Suedia, Finlanda, Marea Britanie, Olanda și Canada – sunt dispuse să contribuie financiar.

Chiar și țările dispuse să plătească au unele îngrijorări. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că aliații europeni au nevoie de mai multe detalii din partea Statelor Unite, inclusiv cât de repede pot fi înlocuite sistemele donate. Marea Britanie, un susținător important al Kievului, nu a anunțat încă planuri de a cumpăra sisteme Patriot pentru Ucraina.

Bateriile Patriot pot costa peste 1 miliard de dolari fiecare

Bateriile Patriot, produse de Raytheon, pot costa peste 1 miliard de dolari fiecare. Rachetele interceptoare au un preț de aproape 4 milioane de dolari bucata.

De altfel, acordul vamal negociat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președintele american Donald Trump a stârnit un val de critici în Germania. Potrivit Euronews, atât mediul de afaceri, cât și clasa politică germană sunt șocate de termenii înțelegerii, care ar putea afecta grav economia țării.

Ursula von der Leyen a anunțat investiții de 600 de miliarde de dolari ale companiilor europene în SUA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro