A doua Delta a Romaniei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un luciu de apa de aproximativ 200 de kilometri patrati a aparut brusc in primavara acestui an in zona Bistret, in sudul Olteniei. Atunci, Dunarea a spart digurile si a maturat toate crescatoriile de peste din zona. Intinderea de ape formata, lunga de aproximativ 20 de kilometri si lata de 10 kilometri adaposteste acum una din cele mai bogate zone piscicole din Europa. Localnicii, pescari de generatii si generatii, ii spun, pe buna dreptate, a doua Delta a Romaniei.
Romania va pierde 3 milioane de hectare de teren arabil. Conform negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, tara noastra trebuie sa transforme 30 la suta din suprafata arabila actuala in parloaga. Termenul limita este inceputul anului 2009. “Romania are 15 milioane de hectare de teren agricol, din care aproape 10 milioane sunt teren arabil. Conform planului de integrare a tarii noastre, incepand cu anul 2007 avem o perioada de gratie de maximum doi ani - adica pana la inceputul lui 2009 - pentru a reduce suprafata arabila la 7,032 milioane hectare.
Aceasta din urma se numeste "suprafata arabila eligibila pentru aderare". Diferenta va fi scoasa din exploatare.
Va trebui sa devina parloaga”, ne-a spus Adrian Dobrescu, director al Oficiului de Consultanta Agricola Bucuresti, fost ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
Pentru a ajunge cumva la cifra de 3 milioane de hectare, in afara de scoaterea din circuitul arabil a terenurilor cultivate sub pragul de rentabilitate, adica gospodariile taranesti care produc doar pentru autoconsum - si care nu vor mai primi nici o subventie, acesta fiind proiectul de eliminare din competitia economica a acestor agricultori traditionali - exista si alte proiecte, cum ar fi cel al inundarii Luncii Dunarii. Este cel mai mare proiect ecologic european si se numeste “Coridorul verde”. Este vorba despre refacerea fostelor balti, desecate in perioada comunismului si transformate in terenuri agricole, prin spargerea actualelor diguri de protectie. Se preconizeaza ca acest “Coridor verde” va acoperi cam un milion de hectare de spatiu agricol in toata Lunca Dunarii. Primul pas in acest sens l-a facut Dumnezeu, in sudul Olteniei, in timpul inundatiilor din primavara acestui an. Atunci au fost inecati de ape aproximativ 200 de kilometri patrati, in marea majoritate teren arabil, in zona Rast-Bistret-Dabuleni.
Un lac de 200 de kilometri patrati, in sudul Romaniei
Complexul lacustru Calugareni-Bistret-Nedeia facea parte, inainte de comunism, din salba de lacuri si complexuri lacustre caracteristice zonei de lunca a cursului Dunarii din aval de Hinova. Cu o suprafata de peste 200 kilometri patrati, complexul de lacuri Calugareni-Bistret-Nedeia se compunea din numeroase lacuri, balti si helesteie, legate intre ele direct sau prin canale. Situat intr-un sector al Vaii Dunarii in care latimea zonei inundabile atinge un maximum de 11 km, in dreptul localitatii Carna, complexul lacustru amintit se intindea de-a lungul a circa 20 km.
Din 1950 incoace aceste terenuri au fost desecate si folosite ca terenuri arabile. In aprilie 2006, brusc, in cateva zile, Dunarea a spart digurile si a refacut complexul lacustru. Localnicii ii spun acum “a doua Delta a Romaniei”.
In fiecare zi, incepand cu ora 7.00, in dreptul comunei Sapata, pe malul lacurilor nou formate, se strange puhoi de oameni: unii din Craiova, altii din Targu Jiu, din Petrosani, ce mai!, din toata Oltenia. Ii asteapta pe pescarii din Sapata sa-i treaca cu barca pe insulele care se vad in zare, in mijlocul apelor. Intr-o singura zi pot prinde lejer 50 de kilograme de peste la undita.
Cum mijesc zorii, apar si pescarii localnici cu roabe in care cara motoare. Le monteaza la barci, urca pasagerii si pornesc in larg. “Noi suntem pescari pe Dunare de cand ne stim. Parintii parintilor mei si cei dinainte, tot asa. Permisul de pescuit si permisul pentru barca ma costa 7,5 milioane de lei pe an. Pana in primavara asta mergeam pe Dunare si pescuiam in timpul liber. Mai vindeam cand aveam ce sa vindem. Acum e altceva. De cand au venit inundatiile s-a refacut balta veche. Viitura puternica a spalat toate crescatoriile de peste. Impreuna cu pestele adus din Dunare, s-a format aici ceva care e si mai si decat Delta Dunarii”, spune Cornel Marcu, unul din cei mai respectati pescari din Sapata. In ultimii 50 de ani familia lui s-a orientat mai mult catre agricultura. Acum si-au reluat rosturile de pescari.
Motorul barcii huruie calm pe apa linistita, care reflecta primele raze rosii ale diminetii. Lasam patru pescari pe o insula si mergem mai departe. La fiecare 2-3 secunde se aude cate un clipocit de apa in apropierea noastra. “Sunt pesti. Uite acolo cum sar! Uite, ala a fost mare, mare rau.”
Undeva, in mijlocul imensitatii de ape, Cornel Marcu, de 43 de ani si tatal sau, Ion Marcu, fac o demonstratie de indemanare langa o insula. Scot navoadele din apa si impreuna cu ele cel putin 150 de kilograme de peste - fel de fel, printre care si o stiuca de 5 kilograme. Un trofeu. Cei doi pescari sunt totusi suparati. ”Acum nu prea a mers, zice Ion Marcu. In mod normal trebuia sa fie cel putin dublu. Si peste mare, nu asa... Mai ales unde apa are doi sau trei metri adancime”, unde au fost canalele de irigatie. Sunt zile cand dai cu piatra in apa si iese pestele cu burta in sus. Asa ceva nu s-a pomenit, desi suntem pescari din mosi-stramosi. Eu zic ca aici se prinde de 20 de ori mai mult peste decat in Dunare. Este a doua Delta a Romaniei. Si nu va mai seca niciodata.”
Intre timp un stol de gaste domestice se leagana pe unde, foarte departe de sat. “Vin gastele satului asa departe?”. “Pai nu prea mai sunt ale satului. Nu mai vin acasa, stau numai pe balta. Cred ca or sa se salbaticeasca”, explica Marcu junior.
Undeva, inspre mal, se vad pescarii amatori care isi asteapta randul la transportul cu barca. A inflorit si un comert autohton, deocamdata firav, cu pestele din aceasta intindere de ape. Se vinde cu sume intre 30 si 50 de mii de lei pe kilogram, in functie de marime. Nu prea sunt clienti, deocamdata. Dar economia locului se orienteaza incet si sigur catre valorificarea acestui bazin piscicol urias. A aparut chiar si o Asociatie, numita “Sf. Nicolae”, care protejeaza interesele pescarilor din zona, din Rast, Bistret, Carna, Sapata... Adica noua Delta a Romaniei.
"Cel mai bogat lac natural din Europa"
“Natura a facut aici o treaba extraordinara. Este cel mai bogat lac natural din Europa. Pe langa pestele care a venit din Dunare si din crescatorii, a aparut puietul, locul fiind deosebit de prielnic. Probabil ca anul viitor va fi si mai mult peste”, ne-a spus Nicolae Selaru, presedintele Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor din Romania.
