A murit Dumitru Popescu – „Dumnezeu”, arhitectul cultului personalității al lui Nicolae Ceaușescu | VIDEO

Duminică, la ora 12, va avea loc slujba de înmormântare, la Cimitirul Bellu ortodox.  

Cine a fost Dumitru Popescu

Dumitru Popescu a devenit absolvent de științe economice în 1951. Doi ani mai târziu, în 1953 a intrat în Partidul Muncitoresc Român. A activat ca jurnalist la publicații precum Contemporanul, Scânteia tineretului și Scânteia, în anii 1950 și 1960. 

Cu ocazia pregătirii congresului Uniunii Tineretului Muncitor, în 1956, Nicolae Ceaușescu l-a invitat pe acesta să ocupe funcția de redactor-șef al ziarului „Scînteia Tineretului”, unde a rămas până în 1960. 

A fost director general la Agerpres, vreme de doi ani. După o pauză de trei ani, în 1965, a revenit în jurnalism ca redactor-șef, la Scînteia, unde a lucrat până în 1968.  

Dumitru Popescu a fost vicepreședintele Comitetului de Stat pentru Cultură, în perioada 1962-1965. A fost primit în Comitetul Central al P.C.R, unde a înaintat rapid în funcție. Din anul 1969 a făcut parte din Comitetul Politic Executiv (CPEx). 

Recomandări

Toate armele folosite de ruși pentru sprijinirea candidatului Călin Georgescu. România, terenul de testare a dezinformărilor Moscovei în lupta cu Occidentul

Dumitru Popescu, om de încredere al lui Nicolae Ceaușescu

A devenit un om de încredere al lui Nicolae Ceaușescu, în anii 1970′, contribuind semnificativ la construirea cultului personalității dictatorului comunist. Dumitru Popescu a fost președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, între anii 1971 și 1976.  

De altfel, porecla „Dumnezeu” a fost menită să sugereze întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice.

După căderea regimului comunist, începând cu anul 1990, Dumitru Popescu a redactat memorii cu privire la era comunistă.

Activitatea politică a lui Dumitru Popescu

În 1953 s-a înscris în Partidul Muncitoresc Român. A devenit vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, în 1962, funcție ce a avut-o până în 1965. 

A devenit, în același an, membru al Comitetului Central al P.C.R. A rămas aici până la căderea regimului politic (1989). 

Din anul 1968, a fost secretar al Comitetului Central, iar un an mai târziu a devenit membru al CPEx (Comitetul Politic Executiv) al Comitetului Central. 

A fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1965 – 1989. 

În 1981 a devenit rectorul Academiei de învățămînt social-politic „Ștefan Gheorghiu” din București, universitate exclusiv specializată în recrutarea cadrelor Partidului Comunist Român. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro