Analiza ADN-ului soldaților lui Napoleon morți în retragerea din Rusia arată că aceștia sufereau de o boală gravă care i-a decimat

Descoperiri neașteptate în ADN-ul vechi de peste 200 de ani

Potrivit oamenilor de știință, rămășițele descoperite într-o groapă comună din Vilnius, Lituania, arată semne clare de febră paratifoidă și febră recurentă, boli infecțioase care ar fi agravat condițiile deja dezastruoase ale campaniei lui Napoleon Bonaparte.

Studiul, publicat în revista Current Biology, a fost condus de Nicolás Rascovan, șeful unității de paleogenomică microbiană de la Institutul Pasteur. Echipa sa a analizat ADN-ul extras din dinții a 13 soldați ai Marii Armate, descoperiți într-o groapă comună atribuită retragerii catastrofale din 1812.

Cercetătorii au identificat urme de Salmonella enterica, bacteria responsabilă pentru febra paratifoidă, transmisă prin alimente sau apă contaminate și de Borrelia recurrentis, agentul care provoacă febra recurentă transmisă de păduchi.

„Cred că motivul principal pentru care [retragerea] a fost un eșec a fost frigul, foamea și așa mai departe. Cu sau fără boli infecțioase, oricum ar fi murit în număr mare”, a declarat Rascovan.

„Dar cred că ceea ce schimbă acest lucru este o parte din cunoștințele noastre despre toate bolile infecțioase.”

Cum a fost realizată analiza ADN

Spre deosebire de studiile anterioare, care s-au bazat pe tehnica PCR imbricată, noua cercetare a folosit secvențierea tip shotgun, o metodă care permite detectarea urmelor ADN provenite de la sute de bacterii simultan.

Rezultatele au arătat că patru soldați fuseseră infectați cu febră paratifoidă, unul cu febră recurentă, iar un altul posibil cu ambele boli. Aceste descoperiri confirmă descrierile istorice potrivit cărora soldații francezi sufereau de febră, diaree și epuizare extremă.

„Având în vedere rezultatele noastre, un scenariu rezonabil pentru decesul acestor soldați ar fi o combinație de oboseală, frig și mai multe boli, inclusiv febră paratifoidă și febră recurentă transmisă de păduchi.”

Cercetătorii au verificat validitatea rezultatelor prin teste statistice complexe și prin analiza degradării ADN-ului antic, confirmând autenticitatea probelor.

În mod surprinzător, echipa nu a găsit urme ale bacteriilor care cauzează tifosul sau febra tranșeelor, boli considerate anterior responsabile pentru pierderile masive din armata franceză.

Această diferență sugerează fie o degradare a ADN-ului în timp, fie faptul că soldații analizați nu au fost infectați cu aceste boli, ci au murit din cauza altor infecții debilitante.

„Deși nu este neapărat fatală, febra recurentă transmisă de păduchi ar putea slăbi semnificativ o persoană deja epuizată”, explică cercetătorii.

Retragerea care a distrus armata lui Napoleon

În octombrie 1812, Napoleon Bonaparte a ordonat retragerea din Rusia, un episod care s-a transformat într-o catastrofă militară și umanitară.

Expunerea la frig extrem, foametea și epidemiile au dus la moartea a peste 300.000 de soldați, potrivit estimărilor istorice.

Descoperirile recente arată că boala a jucat un rol mai important decât se credea anterior. Pe lângă condițiile climatice, infecțiile bacteriene au contribuit decisiv la prăbușirea Marii Armate.

Istoricii salută descoperirea

Dr. Michael Rowe, expert în istorie europeană la Kings College London, a lăudat cercetarea.

„Știința este interesantă pentru că cred că face ceva ce un istoric nu ar putea face”, a spus el, referindu-se la identificarea precisă a agenților patogeni.

Totuși, Rowe avertizează împotriva concluziilor simpliste:

„Asta îi subestimează pe ruși și subestimează faptul că fac niște lucruri foarte inteligente și că [au] o strategie foarte bună și o armată destul de sofisticată.”

Analiza ADN-ului antic a soldaților lui Napoleon oferă o nouă perspectivă asupra unuia dintre cele mai dramatice episoade militare din istorie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE