Ce se întâmplă cu miile de bagaje uitate anual în Aeroportul Otopeni. „Absolut toate sunt verificate de SRI”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a mers în depozitul bagajelor pierdute, uitate sau abandonate de pe cel mai mare aeroport din România. Zeci de genți și trolere pline cu lucruri personale, scaune de copii, cuști de animale sau chiar un toiag de lemn sunt în gestiunea Poliției de Frontieră. Acestea se distrug după un an, doar banii și bijuteriile sunt predate la Trezoreria Statului în 48 de ore.
Cuprins:
Venirea vremii bune și începutul perioadei concediilor vor transforma Aeroportul Internaţional Henri Coandă într-un adevărat furnicar de pasageri.
Sute de curse vor pleca și ateriza pe cel mai mare aeroport al României. Iar mii de bagaje urmează să fie scanate oră de oră de personalul Serviciului Român de Informații.
În 2023, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă un trafic aerian de 4.630.715 pasageri. Cu 16,11% mai mult decât în 2022.
Dacă vorbim de cantitatea de mărfuri și poștă transportată, ea este de 35.841 de tone, evident în creștere decât în anul precedent.
Pasagerii își abandonează de bunăvoie bunurile
Iar cum pe aeroportul din București trec zilnic mii de pasageri, la fel de multe bagaje sunt abandonate, uitate sau pierdute.
Personalul Serviciului Român de Informații și cel al Poliției de Frontieră intră în alertă de fiecare dată când in interiorul terminalului există un bagaj considerat „suspect”.
Cele mai multe bagaje care sunt lăsate într-un colț al aeroportului. Abandonate pur și simplu de pasageri. Motivul principal? Ne explică reprezentanții aeroportului.
„Multe companii nu mai au inclus bagajul de cală în prețul inițial al biletului, iar pentru o geantă cu diverse chestiuni în ea trebuie plătită o taxă suplimentară. De cele mai multe ori, costurile sunt extrem de mari, mai ales la companiile low-cost, astfel, oamenii preferă să le abandoneze și să nu plătească în plus”.
De aici începe misiunea celor de la SRI.
„Toate bagajele găsite în interiorul aeroportului trec printr-un proces extrem de amănunțit de scanare și verificare. Toate, dar absolut toate bagajele găsite sunt scanate prin filtre speciale. Apoi acestea sunt predate pe bază de proces-verbal celor de la Poliția de Frontieră”, ni se dezvăluie din interior.
Pasul următor? Poliția de Frontieră deschide bagajele și inventariază lucrurile din interiorul acestora.
„În fiecare seară se predau bunurile care ajung la noi. Iar tot ce există în interiorul bagajelor este trecut într-o fișă de gestiune. Trebuie precizat că toate bagajele se deschid exclusiv în fața unei comisii speciale și se notează în fișe cât mai detaliat ce este în interiorul acestora”, explică oficialii Poliției de Frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă.
Munca amănunțită a celor de la Poliția de Frontieră
Zeci de cărucioare pentru copii, umbrele, cuști pentru animale și sute de bagaje. De la ghiozdane, genți de damă și multe trolere.
Asta se găsește în camerele de depozitare ale Poliției de pe „Otopeni”. Inclusiv un toiag din lemn cu un chip sculptat zace abandonat pe aeroport.
Din informațiile Libertatea, aproximativ zece mii de bagaje sunt uitate sau abandonate pe cel mai mare aeroport din România. Din acestea, doar 10-15% sunt recuperate, pasagerii urmând un proces până la recuperarea acestora.
„Sunt foarte multe petiții pe care le primim pentru recuperarea bagajelor, iar detectarea lor se face în urma descrierilor amănunțite ale pasagerilor. Bagajele sunt pe gestiunea Poliției de Frontieră pentru 12 luni, apoi ele sunt distruse în urma unei dispoziții ale unei comisii aeroportuare”, mai spun reprezentanții autorităților de pe „Henri Coandă”.
În cazul în care unele bagaje sau bunuri sunt pierdute sau uitate în aeronave, de gestionarea acestora răspunde exclusiv compania aeriană care a operat zborul respectiv.
Aeroportul din Bucureşti a ajuns la numărul de pasageri de dinainte de pandemie. În patru, cinci ani ajunge la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm drumul de acum la tot ceea ce ţine de construirea unui nou terminal.
Bijuteriile și banii nu rămân în gestiunea Poliției
Un alt detaliu interesant, dezvăluit de reprezentanții Poliției de Frontieră, este acela că toți banii sau bijuteriile descoperite în bagajele uitate sau abandonate nu rămân pe gestiunea Poliției.
„Pe baza unui proces-verbal, toți banii și toate bijuteriile sunt predate în termen de maximum 48 de ore. Acestea ajung la Trezoreria Statului sau la Direcția Generală a Finanțelor Publice”, ni se spune.
În cazul alimentelor din bagaje, acestea sunt distruse automat după 24 de ore. Iar în cazuri speciale, atunci când se depistează arme în bagajele pasagerilor, acestea sunt predate direct către securitatea aeroportului.
Nu se vând bagajele! Escrocherie online
În ultima perioadă, rețelele de socializare s-au umplut de anunțuri în care oamenii pot cumpăra bagaje uitate la prețuri foarte mici. E important de precizat că totul este doar o escrocherie online!
„Am decis să facem o vânzare de bagaje pierdute și vindem o valiză cu 9,93 lei. Telefoane mobile, laptopuri, bijuterii valoroase și multe alte lucruri interesante se găsesc adesea în valize. Doar online. Pentru a plasa o comandă, faceți clic pe anunț și accesați site-ul!”, se anunța pe Facebook.
Utilizatorii nu trebuie să ia în serios anunțurile de pe internet care anunță vânzarea de bagaje de pe Aeroportul Otopeni. Este doar o escrocherie prin care se încearcă obținerea datelor personale ale cardurilor cu care se face plata.
„Bagajele din gestiunea aeroportului nu ajung pe internet și nu se vând la kilogram sau la bucată. Dacă în termen de 12 luni acestea nu au fost revendicate, așa cum spuneam, se face o comisie specială care decide distrugerea acestora”, spun reprezentanții Poliției.
Inclusiv, oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti au precizat: „Negăm orice implicare și orice așa-zisă vânzare a bagajelor nerevendicate. Nu ne aparțin! Atragem atenția că este o pagină creată cu scopul, lesne de înțeles, de a obține câștiguri financiare necuvenite”.
