Alegeri Italia: Alianța condusă de extrema dreaptă ar putea obține „o supermajoritate” în viitorul parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cele trei partide de dreapta - Frații Italiei, Liga și Forza Italia - ar putea aduna în jur de 60% dintre mandate la alegerile parlamentare din 25 septembrie, o susținere pe care niciun guvern de la Roma nu a mai avut-o în ultimele trei decenii, spun analiștii citați de Financial Times. În acest timp, rivalii politici de centru-stânga sunt ocupați să se certe.
Cuprins:
Enrico Letta, liderul Partidului Democrat (PD), principala grupare de centru-stânga din Italia, și reformistul Carlo Calenda, șeful partidului proeuropean Acțiunea, s-au angajat public să lupte împreună la viitoarele alegeri anticipate din Italia.
Alianța lor a fost prezentată drept o șansă pentru grupările de centru-stânga în lupta împotriva unei coaliții conduse de Frații Italiei (FdI), gruparea de extremă dreapta a Giorgiei Meloni, care domină sondajele de opinie.
Pactul a fost a fost în cele din urmă încheiat cu zâmbete, strângeri de mână și chiar un sărut pentru camerele de luat vederi. Dar a durat mai puțin de o săptămână. La televizor, Calenda a declarat că s-a răzgândit și a criticat Partidul Democrat, și pe Letta, pentru ofertele făcute altor două mici partide de stânga.
Giorgia Meloni a jubilat. „Răsturnare de situație în telenovela de centru-stânga”, a scris ea pe Twitter, ironizând eșecul rivalilor săi.
„Calenda nu se mai căsătorește cu Letta. Poate că fuge cu (fostul premier centrist Matteo) Renzi. Letta abandonat pe altar se gândește la vechea sa iubire (liderul Cinci Stele, Giuseppe) Conte”, a continuat Meloni.
Partidele de centru-stânga sunt în criză
Legătura de scurtă durată a PD cu Calenda, scrie Financial Times, reflectă criza în care se află stânga italiană, înainte de alegerile din 25 septembrie.
Partidele de centru-stânga au fost luate prin surprindere și profund zdruncinate de implozia bruscă de luna trecută a guvernului premierului Mario Draghi, unde PD se număra printre cei mai entuziaști și mai dedicați susținători.
Letta a declarat că guvernul lui Draghi - încă foarte popular în rândul italienilor în momentul prăbușirii sale - făcuse progrese importante în abordarea unor provocări dificile cu care se confruntă țara.
Prin urmare, în actuala campanie, PD a promis că va continua politicile reformiste - sau ceea ce partidul a descris ca fiind „agenda Draghi” - admirate de aliații europeni ai Italiei și de piețele financiare globale.
Șansele partidului de a impune această agendă în următorii ani par însă destul de mici.
În timp ce sondajele sugerează că PD este aproape la fel de popular ca gruparea lui Meloni (fiecare adunând un pic peste 20% din voturi în sondaje), el nu a reușit să formeze o coaliție electorală largă.
Prin comparație, FdI are alături două partide pe același spectru politic - Liga lui Matteo Salvini și Forza Italia, condusă de Silvio Berlusconi.
„Este un dezastru”, a declarat pentru Financial Times Roberto D'Alimonte, profesor de științe politice la Universitatea Luiss din Roma. „Cu toate aceste scindări și diviziuni, stânga nu este competitivă”, a observat el.
Dezorganizarea stângii va avea un impact decisiv asupra mandatelor parlamentare câștigate în circumscripțiile uninominale - 37% din total. Analiștii prognozează că reprezentanții partidelor de dreapta vor obține cel puțin 75% din aceste mandate.
„Aveți un front care este unit - dreapta - și un alt front care este mult mai fracturat”, a explicat și Lorenzo Pregliasco, partener fondator al YouTrend, o firmă de sondaje politice.
„Faptul că centrul-stânga este practic împărțit în trei coaliții diferite pune dreapta într-o poziție foarte favorabilă”, a spus el.
Este de așteptat ca acest avantaj să asigure o majoritate clară a dreptei - care, potrivit sondajelor, este creditată cu aproximativ 45% din voturi.
În final, Pregliasco a declarat că este probabil ca alianța de dreapta să obțină aproximativ 60% din totalul mandatelor parlamentare.
În vreme ce Meloni și aliații săi nu ar aduna majoritatea de două treimi necesară pentru a schimba constituția, ei ar avea totuși „o supermajoritate pe care nu am mai văzut-o în ultimele trei decenii”, a spus el.
„Partidul Democrat a decis că este în regulă să piardă”
Până la criza politică de luna trecută, analiștii politici se așteptau ca PD să se prezinte la următoarele alegeri alături de Mișcarea Cinci Stele (M5S), la ora actuală cel mai important partid din parlament, care suferă serios în sondaje.
Dar după rolul jucat de M5S în declanșarea crizei politice care a culminat cu implozia guvernului Draghi, Letta a exclus o alianță. „PD nu poate spune «Vom organiza alegerile cu partidul care a provocat căderea domnului Draghi»”, a explicat D'Alimonte.
În schimb, PD a încercat să se orienteze spre centru și spre Calenda, fost ministru al dezvoltării economice și un alt loialist al lui Draghi, sperând să îi atragă pe moderații consternați de căderea lui Draghi.
„A fost o alianță utilă… ar fi semnalat alegătorilor că și partidele liberale moderate, centriste, se alătură acestei alternative la dreapta”, a spus Pregliasco, cu referire la uniunea PD-Calenda.
Alegătorii ar fi primit o astfel de alianță ca pe o alternativă „mai competitivă” la blocul condus de Meloni, a spus expertul. În cele din urmă, strategia a eșuat după ce Calenda s-a împotrivit - o problemă pe care analiștii au atribuit-o greșelilor făcute de Letta în procesul de formare a coaliției.
„PD nu s-a putut hotărî dacă să se alieze cu extrema stângă sau cu centrul”, a explicat D'Alimonte. „Letta a crezut că se poate alia cu Calenda și cu extrema stânga. A dat lucrurile peste cap”, a adăugat acesta.
În ultimele zile, centriștii și stângiștii au petrecut o grămadă de timp atacându-se public unii pe alții.
Calenda, așa cum a prevăzut Meloni, s-a aliat cu micul partid Italia Viva al lui Renzi pentru a crea o mică alianță centristă care, potrivit sondajelor, ar putea obține în jur de 5% din totalul voturilor.
Analiștii au declarat că, chiar dacă PD ar fi reușit să construiască o alianță majoră, este puțin probabil să fi împiedicat o victorie a conservatorilor, având în vedere popularitatea în creștere a lui Meloni. Ar fi reușit însă să reducă majoritatea de dreapta din parlament.
Daniele Albertazzi, profesor de științe politice, a observat că refuzul lui Letta de a coopera cu Mișcarea 5 Stele - care va obține în jur de 10% din voturi - sugerează că PD s-a împăcat cu ideea înfrângerii.
„PD a decis că este în regulă să piardă de data aceasta”, a declarat Albertazzi.
