Cine e Lukașenko, dictatorul care poate transforma conflictul din Ucraina într-un război extins? Are o agenție de fotomodele patronată de stat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Scoatem țara din abis” a fost, în 1994, sloganul cu care Aleksandr Lukașenko a câștigat alegerile din Belarus. Iar acum „Băgăm lumea în abis” poate fi mottoul zilei. Pentru că Belarus este foarte aproape de a-și trimite armata împotriva Ucrainei, ceea ce ar transforma un conflict între două state într-unul regional.
Cel mai longeviv președinte european, care se referă la el însuși ca la „ultimul dictator al Europei”, Aleksandr Lukașenko a fost ales în 1994 la conducerea Belarusului, reușind să obțină 80,3% din voturi cu sloganul: „Scoatem țara din abis”.
A reușit să se mențină la putere de atunci și până astăzi, în ciuda unei opoziții din ce în ce mai puternice - formată, în special, din femei - și se suspectează că, la alegerile din 2020, a falsificat rezultatele, declarând că ar fi obținut 80% dintre voturi. În mai 2021, știrile despre el au făcut înconjurul lumii, după ce, acuzând o amenințare cu bomba care nu s-a materializat, a forțat un avion Ryanair să aterizeze în Minsk. În avion se afla jurnalistul Roman Protasevich, care a fost arestat, jurnalistul fiind cunoscut pentru opoziția sa vocală la adresa lui Lukașenko.
Frumusețea, ca armă politică
În anul 1996, Lukașenko a înființat singura școală de stat pentru fotomodele, cu o denumire desprinsă parcă din romanele lui Pascal Bruckner - Școala Națională de Frumusețe.
A fost o mișcare care a pus, astfel, sub controlul statului concursurile de Miss, campaniile publicitare și întreaga industrie a frumuseții, scuza oficială fiind aceea că, în lipsa unui control aprig din partea „tătucului”, așa cum este poreclit Lukașenko de către protejatele sale, ar fi fost încurajat traficul de carne vie și s-ar fi creat rețele clandestine de prostituție.
Într-un editorial din 2020, publicat în Libertatea, Sorin Ioniță scria:
„Belarus este probabil singura țară din lume (în afară de Coreea de Nord, desigur) unde există o agenție de modele proprietate de stat: Școala Națională de Frumusețe. Ea a fost înființată în 1996 prin decret prezidențial de liderul proaspăt ales, directorul de colhoz Aleksandr Grigorievici Lukașenko”.
Ioniță a mai scris că, deși Lukașenko este căsătorit și în ziua de azi - motivul oficial fiind, așa cum declara într-un interviu, că nu vrea să își traumatizeze copiii - de-a lungul timpului a avut relații cu alte femei pe care nu le-a ferit de lumina reflectoarelor, dimpotrivă. Prima dată, a avut o relație cu doctorița Irina Abelskaia, pe a cărei mamă Lukașenko a numit-o în funcția de ministru al sănătății. Irina și Aleksandr, mai scrie Ioniță, au împreună un băiat, Nikolai.
Tot potrivit aceleiași surse, președintele s-a implicat el însuși în organizarea concursurilor de frumusețe și, la sugestia lui, s-ar fi introdus o probă nouă: candidatele să meargă în patru labe ca pisicile și să rupă prada cu dinții.
„Premiantele sunt apoi angajate la Serviciul de Protocol al Administrației Prezidențiale”, continuă editorialistul, care adaugă că, în vizitele sale oficiale, Lukașenko este însoțit de patru-cinci astfel de modele.
Într-un interviu citat de Ioniță, Lukașenko declara: „Ridic capul - și frumusețile mele se plimbă pe acolo, una în alb, alta în negru. Și toată lumea uită de documente! Uită de toate alea, stau cu gura căscată la fetele noastre… Și atunci, mi-am dat seama: ele sunt, într-adevăr, cea mai bună armă”.
Lege pentru interzicerea modelelor străine
În anul 2004, conform unui articol publicat de The New York Times, Lukașenko a dat mai întâi un decret, apoi o lege pentru ca toate panourile publicitare din țară să promoveze femeile din Belarus, și nu modelele străine. Tot el ordonase, în trecut, ca 75% dintre cântecele de la radio să fie unele locale.
De la introducerea legii care vizează interdicția privind afișarea chipurilor de modele străine, un director de publicitate povestea, într-un material amplu publicat în Le Figaro, cum proiectele campaniilor de publicitate sunt înaintate spre aprobare tot către reprezentanții statului.
Un comitet de specialitate verifică, de altfel, îndeplinirea „standardelor etice”.
„Legenda spune că, în timpul unei călătorii oficiale, președintele Lukașenko s-a înfuriat în fața unui poster care o înfățișa pe Cindy Crawford, pe un perete din Minsk, strigând că nu mai vrea să vadă aceste străine cu fața murdară”, mai scria Le Figaro.
Legăturile dintre școală și administrația prezidențială constau în supravegherea administrativă a probelor, sprijin financiar și acordarea autorizației exclusive pentru organizarea concursurilor Miss Belarus și Miss Minsk, potrivit aceleiași surse.
„În ultimii ani”, scria Le Figaro, „aceste concursuri foarte populare s-au înmulțit în regiune, încurajate de o putere belarusă care se grăbește să promoveze cultul frumuseții naționale”.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
