Alexandru Rafila a explicat cum se vor lua din mai măsurile sanitare: “Până la urmă data de 15 mai e o convenție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Răspândirea coronavirusului în România se află într-o zonă de platou, cu 300-350 de cazuri zilnice, a explicat profesorul Alexandru Rafila. Singurele îngrijorări în acest moment este ca activitățile de Paște să nu genereze o explozie a numărului de cazuri, fapt care nu s-a confirmat până în prezent, a explicat microbiologul.
Cuprins:
Mai există un pericol, a explicat profesorul Rafila, și anume reluarea activităților înaintea datei de 15 mai. Asta pentru că “mulți au considerat că lucrurile au intrat în normal chiar de dinainte de anunțul președintelui Iohannis”.
“Până la urmă data de 15 mai e o convenție care marchează finalul stării de urgență, cu anumite măsuri care sunt luate la nivel național”, a explicat profesorul Rafila, la Digi24. Acestea se vor transforma în recomandări, cum va fi cea de evitare a deplasărilor.
În lipsa unor măsuri centralizate, acestea trebuie să fie specifice, a adăugat profesorul. “Dacă avem un focar la Suceava, nu putem să avem aceeași abordare ca la Harghita, unde avem 30 de cazuri”.
Pe timpul verii va urma identificarea rapidă a oricărui focar care se conturează și intervenția rapidă în interiorul acestuia. Se așteaptă însă un număr mediu de cazuri relativ scăzut, dar cu anumite focare. Intervenția autorităților va fi punctuală, cu profil local, cu identificarea și izolarea contacților, a explicat microbiologul.
România are capacitate de testare bună
Alexandru Rafila a mai spus că la acest moment capacitatea de testare “nu e deloc mică, dar trebuie să o creștem pe de o parte și să fim siguri că e de bună calitate. Am propus un proiect cu 4 centre regionale de training și supervizare a calității acestor teste”, a mai spus profesorul.
Alexandru Rafila a explicat de ce stă bine România la teste, comparativ cu țările din vestul Europei.
În Germania s-au făcut 70.000 de teste, raportat la România cu 15.000. Având în vedere numărul populației celor două țări, 600-700 de teste se fac zilnic acum la noi, deci ar însemna o dublare ca să ajungem Germania. “Deja suntem la nivelul Franței la capacitatea de testare”, a explicat profesorul Rafila.
“E adevărat că la început am fost mai puțin performanți, dar am recuperat”, a adăugat el.
Profesorul Rafila a vrut să lămurească și subiectul testării în masă. Testarea extinsă se referă la pacienții simptomatici în Germania, se merge activ în comunitate, la categoriile de risc, și nu se testează asimptomaticii.
“Testarea în masă este o poveste care nu are corespondent în zona reală”, a explicat specialistul.
De ce nu sunt concludente testele rapide
Testele rapide sunt considerate ca fiind “miraculoase”, dar produc confuzii pentru că nu se detectează persoanele bolnave, ci cele care au trecut prin boală, în comunitate. Se pot face periodic să vedem unde au fost concentrări mai mari de persoane care au trecut prin boală, a mai spus profesorul Rafila.
6% din populația Franței a trecut prin boală în acest moment, sunt 3,6 milioane de persoane, a exemplificat Alexandru Rafila, și așa se vede care este evoluția reală a infecției la nivel național și se pot gândi măsuri de sănătate publică în anumite zone unde se concentrează cazurile.
“Nu sunt, în acest moment, teste sensibile și utile, pentru că nu pot detecta tipul de anticorpi, anticorpii neutralizanți, protectori, care ne interesează pe noi, și nici cantitatea de anticorpi, deci nu este disponibil un asemenea test pe care să ne putem baza”, a explicat specialistul, vorbind despre testele rapide.
“I-am întrebat și pe cei din China despre aceste teste și ne-au spus într-o videoconferință că nu le folosesc, pentru că nu sunt de încredere și nu dau rezultate, le folosesc doar pentru studii”.
“Avem un număr mic de cazuri”. De ce România stă mai bine ca statele din Vest
Profesorul Rafila consideră că România a evoluat bine până în acest moment în confruntarea cu coronavirusul.
“Avem un număr mic de cazuri, 12.000, raportat la populația României este un număr extrem de redus”, a spus profesorul. Problemele sunt de ordin local, cum este la Suceava, unde au fost înregistrate cel puțin 2.000 de cazuri într-un oraș de 120.000 de locuitori. “Acolo a circulat foarte mult virusul, acolo trebuie luate măsuri”, a explicat Rafila.
Între Europa de Vest și cea de Est există o linie de separare, în Est sunt sub 1.000 de cazuri la un milion de locuitori, în Vest, mult peste această valoare.
“Nu avem o explicație, a fost un studiu că la noi și în celelalte state din est copiii primesc vaccinul BCG la naștere, care ar putea să influențeze transmiterea virusului”, printr-o oarecare imunitate, a mai spus directorul Institutului Național de Microbiologie.
“Avem de 10 ori mai puține decese raportat la un milion de locuitori și de 8 ori mai puține cazuri de infectare, au fost și anumite caracteristici genetice ale populației. Se studiază, nu putem să avem tot adevărul, pentru că cunoaștem boala de doar 4 luni”, a mai spus specialistul.
Mutațiile sunt provocarea în găsirea vaccinului
Profesorul Rafila a lămurit și aspectul mutațiilor pe care le poate suferi coronavirusul la transmiterea de la om la om. Mutațiile sunt un lucru obișnuit la virusuri, și tocmai aceasta este provocarea oamenilor de știință în a găsi un vaccin eficient.
“Există permanent mai multe tulpini, căci virusul se multiplică cu defect, rar găsești virusuri identice ARN, sunt mici mutații care nu schimbă mutabilitatea și transportabilitatea și obținerea unui vaccin este condiționată de acest lucru. Dacă vaccinul neutralizează toate tulpinile, este în regulă. Până acum nu sunt însă semne că sunt mutați majore care să schimbe profilul antigenic”, a precizat profesorul Rafila.
