Am fost Moş Crăciun pentru copiii bolnavi!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sănătoşi sau bolnavi, copiii îl aşteaptă la fel pe Moş Crăciun. Cu nerăbdare, uimire şi bucurie. Doar că unii, în loc să se joace cu prietenii, în loc să alerge îmbujoraţi prin parcuri sau pe câmpii, în loc să meargă să colinde prin vecini ori să împodobească bradul acasă, sunt nevoiţi să stea într-un spital. Iar când boala cu care luptă e o tumoră malignă, parcă e cu atât mai preţioasă clipa în care privirea lor, altfel mult mai matură, mai împovărată de suferinţe, se luminează, se deschide brusc precum o floare neasemuită a deşertului.
Tocmai de aceea, Fundaţia Ringier, prin campania “Ajută copiii!”, a vrut să dăruiască acea bucurie, fie şi preţ de-o străfulgerare, copiilor aflaţi în grija medicilor şi asistentelor de la Secţia de Oncologie a Spitalului Grigore Alexandrescu din Bucureşti.
Cuprins:
Micuţii s-au bucurat de cadouri
Jocuri diverse, cărţi de colorat sau de cunoştinţe generale - toate aduse prin grija firmei D-Toys şi toate fiind pe măsura vârstei fiecărui copil - s-au revărsat din pungile cu cadouri împărţite micuţilor. Şi ce mulţumire mai mare poate să fie decât, de exemplu, exclamaţia unei fetiţe de 6 ani, ca Mălina, diagnosticată cu un cancer la rinichi, la vederea celor primite: “Ah, ce bineeee! Exact ce doream să-mi aducă Moşul!”.
Sau decât privirea emoţionată a părinţilor - a mamelor, de fapt - la vederea izbucnirilor bucuroase, ca ale unor copii perfect sănătoşi, ale propriilor fetiţe sau băieţi. Poate că nu suntem în stare să transformăm lumea aceasta într-un loc perfect pentru noi şi copiii noştri, poate nu reuşim să stârpim bolile, sărăcia, nedreptăţile.
Şi, cu siguranţă, nu cunoaştem calea prin care să împiedicăm moartea să ne doboare, uneori atât de devreme şi atât de dureros. Dar, cu siguranţă, putem să alinăm suferinţele, putem să “îndulcim” necazurile, putem să aducem un pic de căldură acolo unde “viscolul” destinului loveşte cu furie, putem lupta, după puteri, să îndreptăm, cât se poate, acolo unde soarta a croit “strâmb” şi nedrept. Putem fi oameni, adică! Hai să fim împreună, fie şi pentru clipa aceea de lumină ca din Rai din ochii acestor copii!
