Am găsit fereastra lui Aman de acum 139 de ani

Clădirea a fost ridicată la 1869, după planurile pictorului, iar mobila a fost făcută exclusiv de către Theodor Aman. Acest muzeu a fost practic locuinţa şi atelierul artistului, la mijlocul secolului al XIX-lea.

Din cauza vechimii, imobilul a avut nevoie de consolidare, iar săptămâna trecută, muzeul de pe strada C.A. Rosetti din Capitală a fost redeschis parţial, iar pe pereţi au fost expuse o parte a tablourilor maestrului.

Printre ele se află şi “Privire din atelierul cel mic al pictorului”, o lucrare de o valoare inestimabilă a lui Theodor Aman. Pictura o prezintă pe soţia maestrului privind printr-o fereastră. Prin geam se vede un maidan, câteva case şi două biserici.

Zona Ateneului era, la 1870, marginea oraşului

“Aici era, pe vremuri, marginea oraşului Bucureşti. Biserica din stânga a fost a Episcopiei, de la care a rămas până astăzi numele străzii Episcopiei, paralelă cu C.A. Rosetti”, ne-a spus pictorul Ion Popa, specialistul care s-a ocupat de restaurarea lucrărilor lui Aman. Geamul din pictură încă există şi prin el se văd acum clădirile construite în perioada interbelică. În locul Bisericii Episcopiei se ridică acum Ateneul Român.

Toate imobilele care se văd în tablou, inclusiv turnul de biserică din dreapta, au dispărut – acum sunt blocurile din zona pieţei Amzei. La 1870, aşa cum se vede din lucrarea lui Aman, majoritatea clădirilor din marginea oraşului erau din lemn.

Cei care au consolidat muzeul s-au speriat de un schelet

Ca să consolideze clădirea muzeului, constructorii au săpat la temelie pentru a injecta ciment. În urmă lucrărilor muncitorii au găsit un schelet. Iniţial s-au speriat, crezând că au dat de taina unei crime de epocă. Le era chiar frică să mai coboare în subsol.

Ulterior s-a dovedit că era scheletul unui cal. Semn clar că aici a fost cândva un maidan de la marginea oraşului.

fotografii: Vlad Chirea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE