Antonescu isi "bantuie" propria familie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cel putin asa sustin membrii familiei sale, de la fosta sa sotie, Mioara Antonescu - 40 de ani, la fata cea mare, Andreea - 19 ani si Razvan, 16 ani. Unii ar putea interpreta acest lucru drept o curiozitate sau ca o slabiciune, altii, mai slabi de inger, ar putea chiar crede ca defunctul isi bantuie propria casa si familie.
Vise, amintiri, senzatia ca cel despre care stii cu siguranta ca l-ai condus pe ultimul drum e de fapt alaturi. Toate aceste lucruri li s-au intamplat "Antonestilor" in ultimele doua luni. Si era oarecum de asteptat, avand in vedere faptul ca la pierderea unei persoane dragi traiesti momente speciale, ale caror efecte se prelungesc mult timp dupa.
"L-am visat o singura data dupa moartea sa. Era foarte trist si se simtea rau. Nu i-am vazut fata, dar am stiut ca era el. M-am trezit foarte tulburata si n-am putut sa scap de acel simtamant ciudat o buna bucata de vreme", isi incepe istorisirea Mioara Antonescu. Chestia asta i s-a intamplat la mai bine de 40 de zile de la inmormantare, data pana la care se spune ca sufletul celui disparut se mai plimba inca pe pamant. Tot ea adauga: "Intr-o alta zi eram acasa, la Galati, in sufragerie. Brusc am avut clar senzatia ca este langa mine si m-am infiorat. Am incercat sa scap de senzatie, dar n-am prea reusit". Nu stie cat va mai sta la Galati, dar cum incepe scoala, meseria de invatatoare o obliga. Spune ca nu va rata nici un weekend de a veni la Bucuresti, la copiii care vor locui cu tatal ei.
Razvan, care va implini vineri 16 ani, are si el visele tulburate de prezenta tatalui. El spune ca isi imagineaza ca parintele sau a plecat undeva, departe, de unde va trebui sa revina totusi intr-o buna zi. "Obsesiv, noaptea, visez cam acelasi lucru. Se face ca stau langa tata si lui i se face, dintr-o data rau. Ma ridic si ii strig sa stea linistit ca ma duc sa chem Salvarea. Si dau sa plec, numai ca intre noi doi nu eu sunt cel care iese din scena". Pustiul isi abtine cu greutate lacrimile si-ti lasa impresia ca n-a abandonat ideea ca va veni si ziua in care-si va salva parintele.
La randul ei, Andreea pare a trata cu calm situatia. Vara asta s-a intors la trupa care i-a adus celebritatea si lumea a cam barfit pe tema asta: "Ce puteam sa fac? A fost si ideea si munca tatei... Trebuia s-o duc mai departe".
Scandalurile de altadata au ramas departe. A evitat sa mai dea subiecte presei si cunoscutilor. Nici plaja nu prea a facut, decat foarte rar. "Am atatea amintiri de la tata pe Litoral. Aproape in fiecare statiune. Asa mi-am adus aminte de chestiuni care mi-au umplut inima de bucurie", spune Andreea. Tot de la ea aflam ca cele doua trupe create de Gheorghe Antonescu, AndrĂŠsi Giglio, vor colabora la editarea unei melodii comemorative, "In amintirea ta, papa", la care va lucra si Sandel Balan, tatal blondei AndrĂŠ.
