Antraxul poate ataca plamanii, pielea sau aparatul digestiv

Antraxul, cunoscut si sub numele de „buba neagra” sau „boala lanarilor”, este produs de „bacillus anthracis”. Boala este specifica ovinelor si cailor, insa se poate transmite si la om. Specialistii spun ca, in functie de calea de transmitere, infectia are trei forme: cutanata, digestiva si pulmonara. (Elena Alexa)
Directorul Spitalului „Victor Babes” din Bucuresti, dr. Petru Calistru, ne-a explicat ca exista diferite moduri prin care un om se poate contamina cu aceasta boala. „De la animalul infectat, omul se poate contamina accidental, prin contact direct. In aceste situatii pot fi, de exemplu, macelarii care prezinta leziuni la nivelul pielii, ce pot fi poarta de intrare pentru acesti bacili. Mai exista si alte doua cai de contaminare: cea digestiva, prin alimente contaminate si prelucrate insuficient termic sau cea respiratorie”, spune dr. Calistru.
In forma cutanata, infectia se transmite prin ranile sau taieturile in piele. Apar pe piele pete rosii, care apoi capata culoare neagra. Sunt foarte dureroase si sunt insotite si de tumefierea ganglionului aferent. Infectia se raspandeste in sange si poate cauza soc, transpiratie abundenta, iar in cele din urma bolnavul moare. Medicii spun ca incidenta acestei boli este de 1 la 100.000 de oameni.
In forma pulmonara, infectia se produce in urma respirarii sporilor de antrax. Se declanseaza rapid pneumonia, determinand tulburari respiratorii foarte grave. Pot aparea de asemenea meningita sau septicemia, ca si complicatii in urma bolii. Incidenta cazurilor de inhalare a sporilor de antrax e extrem de rara.
In forma digestiva, „vinovat” pentru declansarea bolii e consumul de alimente contaminate si prelucrate insuficient termic. In urma ingerarii bacteriei care provoaca antraxul, apar formele intestinale si orofaringiene ale bolii.
Manifestarile clinice ale acestor forme de antrax sunt diferite, insa au unele semne generale comune, care apar la cel mult sapte zile de la infectare: febra mare, stare generala alterata, manifestari de intoxicatie, buze uscate, dureri musculare, dureri de cap, greturi si stari de voma, tuse. Cand boala se agraveaza, apar ameteli si senzatia de sufocare.
Persoana suspecta de antrax este supusa testelor de sange, radiografiilor pulmonare, testelor serologice, precum si analizelor asupra unor mostre de maduva.
Unul din cele mai importante „puncte” in tratamentul bolnavului de antrax este momentul in care se prezinta la medic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE