“Nu stie ce inseamna sa ai grija de un copil mic”

“Eu vorbesc din experienta, am fost in situatia ei si stiu prin ce am trecut. Tocmai de aceea, dupa parerea mea, ceea ce a facut doamna Iliescu mi se pare cam prea indraznet si cu o anumita doza de inconstienta”, ne-a spus Aurelia Petrea. De ce a ajuns la aceasta concluzie? Cand a aflat despre cazul “mamei record”, a rememorat o multime de evenimente prin care a trecut dupa ce l-a nascut pe Rares. Recunoaste ca i-a fost greu si asta in conditiile in care are cateva “avantaje” importante in fata Adrianei Iliescu. “In primul rand, am inteles ca dansa nu are pe nimeni. Nu cred ca stie ce inseamna sa ai grija de un copil mic, cata energie si putere iti trebuie. Noi suntem o ŤarmataÅ¥ care ne ocupam de Rares: eu, sotul meu, mama si sora mea si de cand s-a nascut am si o femeie care ma ajuta. Eu am totusi 53 de ani, nu 67 ca dansa, si tot mi-e greu sa fac unele lucruri. Trebuie sa te tii in permanenta dupa un copil mic, cand incepe sa faca primii pasi mai stai si cocosat, te apleci, te chinui sa-l imbraci, pentru ca nu e o papusa, si tot asa. Daca as fi fost singura, n-as fi avut acest curaj. In al doilea rand, eu am mai avut un copil si mai trecusem prin asta. Chiar si asa, cand m-am ŤtrezitÅ¥ cu bebelusul, am avut un soc. Am trecut de la un baiat de 25 de ani si inalt de 1,87 la o mogaldeata”, povesteste Aurelia Petrea. Nici problemele de sanatate de dupa nastere nu sunt de neglijat, spune ea. Mai ales ca tratamentele hormonale facute ani in sir au un cuvant greu de spus. “Termenul Ťbombardament hormonalÅ¥ e cel mai potrivit. Chiar e un bombardament pentru organism. Dupa ce am nascut, am avut o vreme niste stari cumplite pana cand endocrinologii m-au pus pe picioare. Nu puteam manca, nu puteam dormi, va dati seama prin ce trecuse organismul meu. Iar eu am facut doar doi ani acest tratament, pe cand doamna Iliescu am inteles ca le face de mult mai mult timp”, ne-a spus mamica lui Rares. In ceea ce priveste varsta la care a devenit mamica, Aurelia gaseste puterea sa admita ca s-a gandit de nenumarate ori la acest lucru. “Il iubesc pe Rares ca pe ochii din cap. Cand te imbratiseaza cu manutele lui mici si stii ca e copilul tau, e ceva unic. Dar sa nu credeti ca nu mi-am pus niciodata problema ca am varsta pe care o am. Am colege si prietene care sunt bunici. M-am gandit mult la faptul ca, totusi, il frustrezi pe copil de bucuria de a imbratisa si de a vedea o mama tanara... La mine a fost un amestec de curaj, disperare si durere. Rares e acum fericirea noastra. Si ii doresc si doamnei Iliescu sa fie sanatoasa, fericita si sa se poata bucura de fetita ei”.