Aproape o jumătate de milion de copii români sub 14 ani cresc în afara României, în UE. Diaspora a trimis acasă în 2018 echivalentul bugetului Apărării!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape jumătate dintre tinerii de 18-24 de ani vor în continuare să emigreze. Dintre aceștia, 90% sunt nemulțumiți de locul de muncă și 95%, de salariu!
Cuprins:
Peste 420.000 de copii români cu vârsta sub 14 ani cresc în afara graniţelor României, într-un stat membru UE. Dintre aceştia, 203.437 locuiesc în Italia, iar alţi 105.082, în Spania, potrivit Eurostat. Diaspora României este a cincea cea mai mare din lume şi continuă să crească.
Mii de copii români trăiesc şi în Germania (65.497), Austria (16.473), Belgia (3.534) sau Ungaria (2.066) - datele sunt actualizate la nivelul anului 2016 şi furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Sute de mii de români s-au născut peste hotare în ultimii 20 de ani, cea mai mare parte dintre ei, în Uniunea Europeană.
La 30 de ani de la revoluţie şi 12 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană, a doua generaţie de imigranţi români în ţările UE depăşeşte cifra de 630.000.
Astfel, în perioada 1999-2016, în maternităţile din Italia au venit pe lume 170.000 de bebeluşi născuţi de mame de origine română. Încă 144.000 s-au născut în Spania.
În Marea Britanie s-au născut 50.000 de copii români, pe când în Statele Unite - alţi 40.000. Lor li se mai alătură încă 33.125 de bebeluşi aduşi pe lume în maternităţi din Germania în aceeaşi perioadă.
Doar în cinci ţări din afara României s-au născut atâţia români câţi locuiesc în judeţe ca Vâlcea, Vrancea sau Brăila.
Statisticile legate de aceste naşteri sunt cuprinse în studiul Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants, realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Acelaşi studiu spune că, la nivelul anului 2016, aproape 3,6 milioane de oameni născuţi în România locuiau în ţări OCDE, mai mult de jumătate (54%) fiind femei.
Practic, în perioada 2015-2016, 17% din populaţia României locuia deja în afara ţării. Adică cel puţin 1 din 6 români!
Şi asta fără a pune la socoteală muncitorii sezonieri, în cea mai mare parte neînregistraţi sau cu o activitate nedocumentată, care lucrează în statele din vestul Europei.
Românii de afară trimit miliarde de euro în ţară
Într-un răspuns pe legea accesului la informațiile de interes public, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni arată că, potrivit Băncii Mondiale, diaspora a trimis în ţară, în anul 2018, prin operaţiuni bancare, remitenţe în valoare de 4,856 de miliarde dolari - adică peste 2% din PIB-ul României.
Suma reprezintă două treimi din bugetul Educaţiei pe anul viitor sau echivalentul bugetului MApN.
Limba română se pierde de la generaţie la generaţie
Utilizarea limbii române în afara ţării scade de la o generaţie la alta, uneori într-un ritm copleşitor.
În Italia, de pildă, ţara de destinaţie favorită a imigranţilor români, 86% dintre gospodăriile acestora declară româna ca fiind limba maternă.
Dacă 89% dintre imigranţii români vorbesc limba română, doar 80% dintre cei care au ajuns în Italia înainte de a împlini vârsta de 5 ani mai vorbesc şi astăzi limba română.
Numai 7% din copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, un număr în mod special mic prin comparaţie cu descendenţii altor grupuri de imigranţi din Italia, detaliază studiul OCDE.
În ansamblu, folosirea limbii române în Italia este relativ redusă şi ilustrează limitele legăturii cu ţara ale celor care au plecat de-aici.
Preferinţa pentru italiană este însă şi justificată de distanţa foarte mică dintre cele două limbi. Faţă de alte limbi folosite de imigranţii din Italia, româna este la o distanţă lingvistică foarte mică de italiană: 57, pe indexul de distanţă a limbilor, în comparaţie cu albaneza: 93 pe acelaşi index.
Tot aşa se explică şi de ce atât de puţini imigranţi din România vorbesc limba ţării-gazdă când ajung în Italia (65% dintre ei nu vorbeau deloc italiană când au imigrat), dar ulterior se adaptează imediat la noua limbă a ţării de adopţie.
Exact aceleaşi provocări privind păstrarea limbii materne la a doua generaţie din diaspora o întâmpină şi românii din Statele Unite, mai arată studiul OCDE.
Intenţiile masive de emigrare dinspre România se păstrează
Fluxurile masive de migrare dinspre România spre alte ţări europene sunt generate de intenţii serioase de a părăsi ţara şi nu par să se diminueze în intensitate prea curând.
Astfel, între 2009 şi 2019, mai mult de un sfert (26%) dintre românii care locuiau în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili permanent în străinătate dacă li se va oferi această ocazie.
Acest procentaj este cel mai înalt înregistrat în regiunea est-europeană, în afară de cel din Moldova.
Intenţiile de emigrare ale românilor sunt uriaş manifestate în rândul tinerilor: aproape jumătate dintre românii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani spun că intenţionează să emigreze.
Procentele mari sunt legate strâns de orizonturile înguste pe plan profesional pentru tineri - şi în special pentru cei cu studii superioare. Dintre cei care spun că intenţionează să plece din ţară, doar 11% sunt mulţumiţi de jobul actual şi doar 4% sunt satisfăcuţi de cât câştigă, mai arată studiul OCDE.
