Asa ar fi trebuit sa arate 'Autostrada Soarelui"'
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Drumul cel mai rapid dintre Bucuresti si Constanta se numeste 'Autostrada Soarelui', de la un proiect de-al lui Henri Coanda. La inceputul anilor ′70, celebrul inventator intentiona sa uneasca cele doua orase printr-un sistem de tuburi prin care circulatia sa se faca cu ajutorul vidului. Solutia a fost experimentata cu succes la Maneciu - Ungureni, in judetul Prahova.
Proiectul 'Aerotubexpres', la care Coanda a tinut foarte mult, era o retea de transport prin conducte. Acestea urmau sa functioneze pe baza 'efectului Coanda' ca un sistem de tuburi cu diametrul de un metru, prin care sa circule containerele cu marfa, in urma vidului produs in interior. Deplasarea, cu viteze de pana la 500 Km/h, se facea pe baza diferentei de presiune de la capatul conductelor.
Savantul a gasit si solutia tehnica, in acest fel eliminand frecarea de tub a vagoanelor pentru persoane, care, pur si simplu, pluteau de la un capat la altul al tubului.
Pentru a vedea cum functioneaza proiectul transportului prin conducte, a fost infiintata baza experimentala de la Maneciu - Ungureni, in zona Muntilor Ciucas, de-a lungul raului Teleajen, pe un teren in panta cu multe curbe. Tuburile de transport au fost asezate atat suprateran, cat si subteran, in scopul testarii echipamentelor de transport in situatii din cele mai dificile.
?ncantat de rezultate, Henri Coanda a dorit sa aplice transportul prin tuburi si in cazul oamenilor. Urmau sa fie construite mai multe astfel de autostrazi. Una avea sa lege Bucurestiul de Ploiesti si de Brasov prin doua conducte - una pentru garniturile de tren marfar, iar cealalta pentru transportul de persoane. O alta ruta a tubului transportor ar fi trebuit sa lege Bucurestiul de litoralul Marii Negre prin ceea ce savantul a numit 'Autostrada Soarelui'.
'Au existat aici, la Maneciu, trei tipuri de tuburi gandite de Coanda. Unul pentru marfa, pe care s-au facut experimente pana in 1989, si alte doua pentru persoane, proiecte care au fost abandonate la putin timp dupa moartea savantului. Eu am vazut cum functionau, eram un tanar inginer auto la vremea respectiva, era foarte interesant si ingenios', ne-a spus Stefan Lupu, 56 de ani, primarul localitatii Maneciu.
'Metoda poate fi aplicata cu succes pentru transportul materialelor tip vrac, cum sunt carbunii sau cerealele. Sistemul este fezabil pentru transportarea unor cantitati mai mari de 4 milioane de tone pe an. Se preconiza ca la Constanta cerealele vor fi trimise prin asemenea conducte. Din pacate, ideea nu s-a folosit decat la Baia Mare, pentru carbuni. Toate instalatiile lui Coanda au fost duse la fier vechi dupa 1990', ne-a spus Gheorghe Dorobantu, fostul sef al sectiei mecanice, de la punctul experimental Maneciu.
