Avocatul Poporului analizează constituționalitatea Codului Administrativ, după ce a primit 10 petiții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Avocatul Poporului a anunțat că a început o analiză a constituționalității prevederilor Codului Administrativ ca urmare a 10 petiții trimise de persoane fizice și juridice prin care Avocatului Poporului i se cere să conteste Codul la Curtea Constituțională.
Avocatul Poporului este singura instituție care are dreptul să sesizeze CCR în privința Codului deoarece acesta a fost adoptat prin ordonanță de urgență, fiind vorba de OUG 57/2019.
Avocatul Poporului, instituție condusă de fostul europarlamentar Renate Weber, a precizat că procesul de analiză a Codului Administrativ ca mai dura, fiind vorba de un act legislativ foarte amplu.
”Avocatul Poporului examinează constituţionalitatea actului normativ criticat, din perspectiva rolului său constituţional de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Analiza sesizărilor prin care sunt invocate argumente de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă presupune parcurgerea unui act normativ extrem de complex (638 de articole prin care sunt aduse modificări consistente cadrului legal) şi identificarea eventualelor vicii de constituţionalitate prin raportare la legislaţia incidentă asupra căreia operează modificări actul normativ. Este o activitate laborioasă, care necesită timp, cu atât mai mult cu cât presupune şi analiza jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se arată într-un comunicat al instituției.
Prevederi contestate
Guvernul a adoptat pe 25 iunie prima formă a Codului Administrativ, venind pe 3 iulie cu unele modificări, ca urmare a observaţiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ.
După adoptarea Codului de către Guvern, partidele de opoziție au anunțat că vor cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR. Liderul PMP, Eugen Tomac, era nemulțumit, în primul rând de prevederile care se referă la folosirea limbilor minorităților în administrație, pe când PNL a reclamat îndeosebi faptul că proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție, față de cele două treimi din voturi necesare până acum, motiv pentru care PNL a afirmat că patrimoniul administrațiilor locale riscă să fie folosit în interesele clienților politici.
