BBC: Cât de mari sunt șansele pentru un război Rusia - Ucraina?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De la jumătatea lunii martie, Ucraina și guvernele occidentale au avertizat că Rusia masează trupe în Crimeea și în zona de conflict din estul Ucrainei. Intențiile Moscovei sunt încă neclare, dar au ridicat suspiciuni privind o reaprindere a conflictului din Donbas sau chiar o intrare directă în război a Rusiei, relatează BBC.
Mai multe surse au raportat mari mișcări militare rusești către granița estică a Ucrainei și în Crimeea, pe care forțele ruse au anexat-o de la Ucraina în martie 2014. Multe dintre aceste rapoarte au apărut pe Twitter, inclusiv relatări despre rachete de rază scurtă Iskander.
Kremlinul nu a dat detalii despre unitățile implicate. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că deplasarea trupelor pe teritoriul rus este o „afacere internă”, care nu ar trebui să preocupe pe nimeni. Unele trupe, inclusiv unități din Crimeea, au făcut exerciții militare, dar Peskov a acuzat și Ucraina de organizarea „provocărilor”.
Surse citate de BBC din cadrul serviciilor de informații ucrainene au arătat că forțele suplimentare sunt formate din 16 batalioane care ar fi de până la 14.000 de soldați. În total, potrivit președinției ucrainene, Rusia are acum aproximativ 40.000 de soldați la granița de est și aproximativ 40.000 în Crimeea.
Pregătiri pentru invazie?
Analiștii citați de BBC spun că poate fi pregătită o invazie rusească, dar este puțin probabil. În 2014, Forțele speciale rusești fără însemne naționale - numite și „omuleții verzi” - au preluat controlul asupra regiunii ucrainene Crimeea.
Ucraina, NATO și statele occidentale spun că Rusia a deplasat, de asemenea, unități regulate și armament în estul Ucrainei, în zonele controlate de separatiști. Kremlinul neagă acest lucru și numește orice prezență rusă în regiune drept „voluntară”.
De la URSS în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia și alte părți ale Caucazului.
În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, separatiștii pro-ruși au ocupat o mare parte din regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei. Incursiunea a venit după luni de demonstrații pro-occidentale în Kiev care l-au înlăturat din funcție pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici.
Cunoscută sub numele de Donbas, zona de conflict este în principal rusofonă, iar acum mulți dintre rezidenții săi au pașapoarte rusești. Președintele Putin spune că Rusia va apăra cetățenii ruși din străinătate, dacă se va vedea că sunt expuși riscului.
Relațiile ruso-ucrainene sunt acum cu siguranță ostile, dar nu este un război complet, fiind înregistrate doar confruntări sporadice pe linia frontului Donbas.
Utilizarea de către Rusia a forțelor speciale GRU, a războiului cibernetic și a propagandei în acest conflict și în alte conflicte este cunoscută sub numele de „război hibrid” - nu un război activ, dar nici un conflict înghețat precum alte foste republici URSS.
În regiune, au avut loc lupte pe scară largă în 2014, înainte de încetarea focului în 2015. De atunci, au existat unele schimburi de prizonieri.
Peste 13.000 de oameni au murit de la începutul conflictului în 2014. Ucraina spune că 26 dintre soldații săi au murit în Donbas doar în acest an, comparativ cu 50 în 2020. Separații au anunțat și ei 20 de pierderi de vieți în 2021.
Ce a dus la escaladarea conflictului?
În februarie 2012, președintele ucrainean Vlodimir Zelenski a impus sancțiuni pe numele lui Viktor Medvedchuk, un puternic oligarh ucrainean și prieten al președintelui Putin. Ucraina a interzis, de asemenea, transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.
Acordul de pace de la Minsk convenit în 2015 este în continuare departe de a fi respectat. De exemplu, nu există încă aranjamente pentru alegeri monitorizate independent în regiunile separatiste.
În conflictele anterioare din ceea ce Moscova numește „imediata vecinătate”, Rusia a trimis trupe ca „menținători de pace”, care în final au ajuns să rămână pentru mulți ani. Este cazul regiunii Transnistria din Moldova sau Osetia de Sud din Georgia. Dacă acest lucru va fi aplicat și în Ucraina va aduce un control de lungă durată asupra regiunii.
Unii chiar speculează că Vladimir Putin vrea să-l testeze pe președintele american Joe Biden, care a adoptat o poziție mai dură față de Rusia decât a avut-o predecesorul său, Donald Trump.
Putin are în față în 2021 două provocări importante: alegerile parlamentare din septembrie și protestele de stradă de amploare de susținere a opozantului Alexei Navalnîi, care este închis în condiții grele de detenție.
Așadar, un mesaj despre Kremlinul „care apără” rușii din Ucraina ar putea să meargă bine cu mulți alegători. Navalnîi ar putea fi, de asemenea, marginalizat dacă Kremlinul atrage fervoarea patriotică pe subiectul Ucrainei.
Cu toate că nu este membră a NATO, Ucraina este apropiată de alianța militară și a primit armament din Vest, iar Putin este conștient că o intervenție brutală în Ucraina ar putea să provoca o reacție occidentală.
