Bucureștiul, înghițit de ape, în caz de cutremur?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anul 2009, primarul general Sorin Oprescu anunţa că un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter va omorî 500.000 de bucureşteni. Deşi a fost criticat pentru faptul că panichează populaţia, edilul şef se baza pe date concrete: Hotărârea de Guvern nr. 548/2008, scenariul realizat de Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în Construcţii (INCERC) şi Planul de Analiză a Riscurilor din Bucreşti, realizat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Conform acestor studii, dacă un seism de 7,5 grade s-ar produce pe timp de noapte, ar face 450.000 de victime în Bucureşti, cele mai multe fiind dintre persoanele care locuiesc în cele 1.000 de clădiri cu risc seismic ridicat, majoritatea construite în perioada interbelică.
S-ar putea sparge barajul Lacul Morii
În afară de acestea, în Capitală mai există şi blocuri ridicate între 1950 şi 1975, care au avut de suferit la cutremurul din 1977 şi nu au fost consolidate încă. Studiul INCERC mai arată că un seism major pe timp de zi ar face în jur de 200.000 de victime. Şi asta nu e tot! Un cutremur de o intensitate mare ar putea provoca un fel de tsunami şi în Bucureşti, fiindcă există posibilitatea revărsării Lacului Morii. Conform Planului de Analiză a Riscurilor din Bucureşti, din 2009, o mişcare tectonică de proporţii ar putea sparge barajul Ciurel. Dacă acest lucru s-ar petrece, un val de aproximativ 25 de metri, măsurat de la nivelul actual al Dâmboviţei, un fel de tsunami autohton, ar mătura centrul oraşului, distrugând 256 de clădiri. Conform documentului ISU, printre acestea s-ar putea găsi Muzeul Naţional de Istorie, Carul cu Bere şi Palatul CEC.
În 1977 au murit 1.424 de bucureşteni
Seismul din 4 martie 1977, cu epicentrul în Vrancea, a făcut 1.575 de morţi în România, dintre care 1.424 în Bucureşti. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter şi a durat 55 de secunde.
Zona de nord a oraşului stă cel mai prost
Bucureştiul e aşezat pe un teren moale şi instabil din punct de vedere geologic. Acesta amplifică undele seismice venite dinspre Vrancea, cu diferenţe de la un cartier la altul. Conform studiilor INCERC, zonele cele mai periculoase în caz de cutremur sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 grade), Măgurele (cu 1,36), Panduri (cu 1,02). Probleme mari vor fi şi în Pantelimon, Balta Albă şi Militari.
Arhitectul lui Nicolae Ceauşescu: «Va fi o mare nenorocire!»
Camil Roguski, arhitectul lui Nicolae Ceauşescu, a declarat pentru Libertatea: “Conform studiilor mele, o asemenea nenorocire va veni şi în România, însă abia după ce va lovi mai întâi Turcia. Va fi un adevărat dezastru, pentru că nu suntem deloc pregătiţi. Bucureştiul e sufocat de maşini şi nu se va putea interveni, telecomunicaţiile vor pica aşa cum se întâmplă de Anul Nou, nu sunt rezervoare subterane de apă şi pompierii nu vor avea cu ce să stingă incendiile, nu există decât un singur spital de campanie, în condiţiile în care ne-ar trebui câteva sute, iar autorităţile sunt prost organizate. Cele mai multe victime se vor înregistra în partea de nord a Capitalei, numărul lor fiind mai mic spre sud”
La noi nu se poate produce un seism mai mare de 7,6 grade pe scara Richter
Chiar dacă Pământul a început să se zguduie din ce în ce mai serios în ultimii ani, specialiştii nu se aşteaptă ca în România să vină un cutremur de proporţii apocaliptice. “Conform studiilor geologice de până acum, în ţara noastră nu se poate produce un seism mai mare de 7,6 grade pe scara Richter. Aşa e structura scoarţei la noi”, a declarat geologul Vasile Mocanu, profesor la Facultatea de Geologie Bucureşti
