Prăbușire istorică a bugetului pentru cercetare: România a alocat doar 0,09% din PIB în 2025, cel mai mic procent din Uniunea Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alocarea bugetară a Guvernului României pentru sectorul de cercetare și inovare a scăzut, în anul 2025, sub pragul psihologic de 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB), marcând o premieră negativă pentru ultimele două decenii. Cu un procent de doar 0,09% din PIB direcționat către acest domeniu strategic, țara noastră se prăbușește pe ultimul loc din Uniunea Europeană, la o distanță uriașă de media europeană și de propriile angajamente asumate în fața partenerilor internaționali, relatează Edupedu.
Cuprins:
Cele mai recente date privind alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (GBARD), publicate de biroul oficial de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, conturează tabloul unui declin cronic. În timp ce restul statelor membre își sporesc investițiile în tehnologie și știință pentru a rămâne competitive la nivel global, România taie sistematic din resursele alocate laboratoarelor și institutelor naționale.
Un deceniu de cădere liberă: de la 0,28% la doar 0,09% din PIB
Scăderea înregistrată în 2025 nu reprezintă un accident conjunctural, ci deznodământul unui deceniu de reduceri bugetare succesive. Conform seriei statistice furnizate de Eurostat pentru perioada 2012–2025, cel mai ridicat nivel al alocărilor publice din această serie a fost atins în anul 2016, când România aloca 0,28% din PIB pentru cercetare.
De la acel moment, subfinanțarea s-a accentuat constant. În 2023, procentul coborâse deja la 0,15% din PIB, pentru ca în 2024 să ajungă la 0,12%. Cifra raportată pentru 2025, de 0,09%, consfințește atingerea celui mai scăzut nivel din istoria recentă.
Privind mai în urmă, seturile istorice de date arată că, în intervalul 2005–2011, România reușea să mențină alocări de peste 0,2% din PIB, adică de peste două ori mai mari decât nivelul actual.
Prăpastie uriașă față de media Uniunii Europene
Comparația directă cu celelalte state europene plasează România într-o izolare bugetară completă. La nivelul Uniunii Europene, media alocărilor guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare s-a situat la 0,69% din PIB în 2025. Altfel spus, media europeană este de peste șapte ori mai mare decât procentul stabilit de la București.
Prăpastia se adâncește chiar și atunci când ne comparăm cu țările aflate în subsolul clasamentului european. Malta, ocupanta penultimului loc în Uniunea Europeană, a alocat în 2025 un procent de 0,17% din PIB, adică aproape dublu față de România.
Statisticile Eurostat indică un alt detaliu alarmant: nicio altă țară din cele 27 de state membre nu a alocat vreodată mai puțin de 0,1% din PIB pentru domeniul cercetării.
Mai mult, începând din 2012 și până în prezent, niciun alt stat membru, cu excepția României, nu a coborât sub pragul de 0,15% din PIB.
Semnalul de alarmă al comunității științifice: „Se cântă prohodul cercetării”
Avertismentele venite din mediul academic și din institutele naționale de cercetare sunt extrem de dure. Semnalând noile cifre Eurostat, Lucian Pintilie, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Materialelor (INCDFM), a criticat dur lipsa de viziune a decidenților politici.
Fizicianul a subliniat că este o situație de-a dreptul rușinoasă ca o țară de mărimea României să fie complet deconectată de la standardele europene de finanțare, avertizând că, în lipsa unor măsuri de urgență pentru redresarea sectorului, cercetarea românească riscă să devină complet nefuncțională și să piardă resursa umană înalt calificată în favoarea altor țări.
Ținta de 1% din PIB, o promisiune pe hârtie reciclată politic
Evoluția negativă contrazice frontal cadrul legislativ și strategiile naționale asumate de România încă de la începutul anilor 2000.
Conform țintelor stabilite în cadrul Strategiei Lisabona și reconfirmate ulterior prin documente naționale, România ar fi trebuit să atingă un prag de investiții publice de 1% din PIB pentru cercetare încă din anul 2020.
Această țintă a rămas însă o simplă cifră pe hârtie, de care niciun guvern nu s-a apropiat în ultimii 20 de ani.
Recent, asumarea teoretică a pragului de 1% din PIB a fost inclusă și în programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan, al cărui cabinet a fost respins de Parlament, documentul promițând o traiectorie anuală publică și defalcată pe surse de finanțare.
În realitate însă, diferența dintre promisiunile politice din programele de guvernare și alocările din legile bugetare anuale continuă să se mărească, lăsând cercetarea românească la coada Europei.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
