Caii luptatori

La aceasta ora, in Romania mai exista cateva zeci de exemplare antrenate special pentru lupta. Aceste animalele fac zilnic instructie de front, pentru a invata ce inseamna armele: pusti, pistoale, explozii, elicoptere, avioane. In cazul confruntarilor de strada, un singur cal luptator face mai mult decat 20 de scutieri. Jandarmeria are 50 de bucati, in singura unitate de cavalerie care mai exista la noi. Aceasta e impartita in doua: subunitatea din Magurele, cu 24 de cai, si subunitatea din Voluntari, cu 26 de cai reuniti sub comanda col. Daniel Georgescu, seful Comandamentului de jandarmi al Municipiului Bucuresti. Cetatenii metropolei pot vedea aproape zilnic echipele de jandarmi calare patruland prin zonele rau famate, cartiere, parcuri, suburbii. Caii - blanzi - care se mai opresc sa pasca, la fel ca orice cal, nu sunt insa animale obisnuite. Pana sa ajunga la stadiul de "cal de patrulare" ei trebuie sa treaca printr-o lunga perioada de pregatire pentru "masuri de ordine". Unitatea de cavalerie din Capitala a fost infiintata de Alexandru Ioan Cuza. Pe timpul lui Carol I a devenit unitatea de jandarmi calare pentru protocol si lupta, iar in perioada interbelica a devenit Regiment de garda calare. Dupa al doilea razboi mondial a fost rebotezat Regiment de militie calare. In timp, din cele 9 escadroane au ramas doar doua. "Acesti cai stiu mai multa instructie decat soldatii", spune agentul principal Constantin Voicu, instructor de cavalerie de 20 de ani. "Repriza in co-loana cate doi - mars! Repriza in diagonala. Devierea pe dreapta - mars!". Privit de pe margine este foarte frumos, dar pentru a ajunge la asemenea performante, calul si calaretul trebuie "sa se instruiasca" mult timp. Sublinierea instructie, nu dresaj, aparti-ne agentului Voicu. "Aici nu e circ, este armata." Iar instructia de cavalerie are doua componenete: ins-truirea animalului si ins-truirea omului. De obicei caii jandarmilor, toti de rasa, inclusiv pur sange englez si arab, sunt fosti sportivi, fosti campioni de echitatie, nationali si internationali. La varste mai mari de 7 ani sunt scosi din competitii si adusi aici. Sunt preferati "sportivii" deoarece au talie inalta, de cel putin 170 centimetri in greaban, adica la picioarele din fata, asa cum cere regulamentul militar. "Ursu", de pilda, cel mai inalt si mai experimentat cal al Jandarmeriei la aceasta ora, a fost campion balcanic. Are 1,75 metri la greaban, o tinuta superba la cei 18 ani ai lui, si a devenit un fel de educator al cailor mai tineri. "La inceput era belea cu el, deoarece nu stia decat ungureste. L-am adus de la Oradea." In prima faza, calul este acomodat cu viata cazona, cu noul harnasament si cu noul "stapan". Un cal luptator nu ar trebui sa aiba decat un singur calaret. El il hraneste, el il ingrijeste. Din pacate, majoritatea calaretilor sunt militari in termen, care se schimba din an in an. Dupa ce s-a obisnuit cu unitatea militara, calul intra la instructie de front. Cu rabdare si tact, animalul este invatat sa se miste la comenzile "de front" ale calaretului, in compania cailor batrani. "Totul se face cu rabdare, nu fortam animalul. Daca nu vrea astazi, il lasam si reluam manevra maine. Cand este ascultator il recompensam cu zahar, cand nu vrea sa-si faca treaba il mai atingem, dar nu cu ura, ci asa cum isi mai atinge un parinte copilul", explica Constantin Voicu. A treia etapa consta in instructia specifica pentru foc de arma. O etapa foarte dificila. In compania cailor veterani, "invatacelul" trebuie sa se obisnuiasca sa nu reactioneze cand se trage cu arma langa el. De obicei primul contact cu pocnetul armei pune animalul pe goana. In timp, cu rabdare, el este obisnuit sa faca la fel ca "veteranii", sa stea cuminte la locul lui. Dupa ce intelege cum e cu gloantele, calul trebuie sa invete sa stea pe loc si la pocnetul petardei. Mai intai la distanta, apoi din ce in ce mai aproape de explozie. Dupa ce s-a obisnuit si cu acest zgomot, care nauceste si un om, dar un animal, recrutii pe patru picioare trebuie sa treaca proba focului. Adica sa nu se mai sperie de flacari. Initial, caii sunt plimbati in cerc la cateva zeci de metri de cauciucul aprins. A doua zi mai aproape, apoi si mai aproape, pana se obisnuiesc, ca n-au incotro. "Ursulache sta acum linistit la orice. Pe stadion, de Ziua Politiei, el statea si pastea in timp ce deasupra lui survolau elicoptere si exploziile veneau din toate partile. A facut scoala Voicu cu el" - isi lauda "subordonatul" adjunctul Comandamentului de Jandarmi Bucuresti, col. Dumitru Contescu. A patra etapa e instructia specifica pentru dispersarea maselor recalcitrante. "Calul jandarm" trebuie sa invete sa infrunte multimea dezlantuita. "In momente sensibile, un cal instruit face mai mult decat 20 de scutieri", spune instructorul. Lucru verificat deja in timpul altercatiilor intre suporterii unor echipe de fotbal. Atunci s-a vazut ca nici daca este ranit, calul nu se sperie, ci continua sa asculte comenzile calaretului. Ultima etapa este instructia in afara unitatii. Animalul trebuie sa se obisnuiasca atat cu masinile din oras, cat si cu zgomotul facut de un elicopter sau un avion. De obicei instruirea unui cal de lupta dureaza sase luni. Dar, in functie de personalitatea animalului, perioada poate fi prelungita. Instruirea calaretului, de obicei militari in termen, trece si ea prin mai multe etape. Recrutii invata intai cum sa puna harnasamentul, sa conduca in manej, pozitiile calare, instructia de front specifica la cavalerie si instructia specifica jandarmeriei. Mai clar, omul trebuie sa invete sa conlucreze cu animalul. Lucru nu tocmai usor, deoarece, dupa cum spun instructorii, caii bine instruiti sunt mult mai pretentiosi decat simpli cai de tractiune. Par a avea un IQ mai ridicat si nu suporta in spinare pampalai. Intotdeauna caii noi sunt instruiti de calareti experimentati, iar oamenii noi sunt pregatiti pe cai "veterani". Cand "unitatea" cal plus calaret este pregatita, ea poate intra in patrulare prin oras. Acesta este si el un fel de antrenament zilnic, mai ales ca patrupedele nu trebuie tinute pe loc, deoarece risca sa se imbolnaveasca.