China a devenit anul trecut exportator net de carne de pasăre, o veste bună pentru consumatorii din întreaga lume, care au acces la proteine mai ieftine, dar și un semnal al apariției unor noi concurenți pentru producătorii din Europa, Thailanda sau Brazilia, relatează Reuters.
Datele furnizate de Administrația Generală a Vămilor din China arată că statul asiatic a exportat anul trecut produse din carne de pasăre în valoare totală de 2,6 miliarde de dolari, aproape dublu față de nivelul din 2020.
În paralel, exporturile de produse lactate sunt pe cale să ajungă la 600 de milioane de dolari în acest an, dublându-se în decurs de trei ani.
Agricultura și industria alimentară rămân printre puținele sectoare în care China înregistrează în continuare un deficit comercial. Acesta a depășit ușor 100 de miliarde de dolari anul trecut, o diferență uriașă, dar aflată în scădere.
Transformarea Chinei dintr-un cumpărător într-un exportator aflat în plină ascensiune are un efect „perturbator” asupra pieței mondiale a cărnii, a declarat Michael Boddington, consultant în sectorul agroalimentar.
În Asia, a explicat acesta, importurile proveneau în mod tradițional din Europa și de pe continentul american. Acum există o alternativă mai ieftină, iar producătorii din întreaga lume se străduiesc să facă față concurenței.
Pătrunderea pe piață a cărnii de pasăre ieftine din China atrage atenția producătorilor occidentali și a autorităților de reglementare, semnalând apariția unor noi tensiuni comerciale.
Fenomenul amintește de strategia adoptată de Beijing în sectoare precum oțelul, panourile solare și vehiculele electrice: inundarea piețelor cu produse la prețuri mici, care slăbesc poziția concurenților internaționali.
În iulie, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping privind importurile de rață Pekin, după ce producătorii locali au susținut că subvențiile acordate de China generează concurență neloială.
Luna trecută, Comisia a impus taxe antidumping cuprinse între 41% și 67% pentru proteina din mazăre provenită din China. Deocamdată, carnea de pasăre a evitat astfel de măsuri, deși autoritățile europene monitorizează piața, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Timp de decenii întregi, în China, termenul „proteină” era sinonim cu carnea de porc. Porcii asigurau hrana muncitorilor care construiau orașe și lucrau în fabricile ce alimentau boomul economic al țării.
China a ajuns să găzduiască jumătate din efectivele de porci la nivel mondial, iar consumul de cereale al acestora, în special de soia, a remodelat fluxurile comerciale, din zona Midwest a Statelor Unite până în Brazilia.
Cererea Chinei de carne de porc le-a asigurat mijloacele de trai unor mici fermieri precum Huang Weiying, care a început să crească porci în satul său din provincia Hebei în urmă cu 20 de ani.
La apogeul activității sale, avea peste 500 de porci. Dar acea epocă a apus. Când jurnaliștii Reuters au vizitat-o pe Huang în august, aceasta își hrănea ultimii 10 porci. Cu datorii de aproximativ 75.000 de dolari, femeia plănuia să-i sacrifice până în toamnă.
„Cresc porci de peste două decenii, dar niciodată nu a fost atât de greu ca în ultimii doi ani. Prețurile cărnii de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraș pur și simplu au încetat să mai mănânce carne de porc”, a declarat Huang, în vârstă de 57 de ani.
Bucățile grase de carne de porc, ingrediente de bază ale bucătăriei tradiționale chinezești, nu mai sunt preferate de locuitorii orașelor preocupați de sănătate.
Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a scăzut cu 13% față de nivelul maxim înregistrat în 2023, potrivit datelor oficiale și relatărilor presei de stat. În paralel, consumul de carne de pasăre pe cap de locuitor a crescut cu peste 50% în deceniul încheiat în 2024.
Autoritățile de la Beijing au încurajat extinderea masivă a producției de carne și de lactate prin subvenții destinate marilor producători. Scopul a fost consolidarea securității alimentare și refacerea efectivelor de animale după epidemia de pestă porcină africană din 2018 și pandemia de COVID-19.
Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subvențiile au reprezentat aproximativ 13% din veniturile brute ale producătorilor agricoli chinezi în perioada 2022-2024, o pondere de aproape trei ori mai mare decât la începutul anilor 2000.
În prezent, fermele subvenționate contribuie la supracapacitatea de producție. Anul trecut, China a produs o cantitate record de 59 de milioane de tone de carne de porc, în timp ce producția de carne de pasăre a crescut cu 7%. Sectorul lactatelor a depășit cu doi ani mai devreme obiectivele oficiale stabilite pentru 2025.
Prețurile cărnii de porc au fost cele mai afectate de cererea internă extrem de slabă, însă au scăzut și prețurile cărnii de pasăre și ale produselor lactate.
Pentru marii producători, care domină tot mai mult piața, exporturile reprezintă soluția.
„Fiecare companie chineză din sectorul creșterii animalelor intenționează să se extindă în străinătate. Dacă vrei să crești, trebuie să intri pe piețele internaționale”, a declarat Zhang Yuan, director de marketing pentru formulele de lapte praf pentru sugari la gigantul din industria lactatelor Yili.
Pe măsură ce producătorii chinezi se extind în străinătate, aceștia câștigă cotă de piață în detrimentul companiilor consacrate. În prezent, laptele praf chinezesc concurează cu produsele din Noua Zeelandă și Europa în țări precum Nigeria și Bangladesh.
Din 2022, China și-a dublat cota de piață pentru produsele procesate din carne de pasăre în Uniunea Europeană, ajungând la 10%, și și-a triplat-o în Regatul Unit, unde a depășit 14%, potrivit datelor furnizate de firma de consultanță Gira. Această expansiune pune presiune asupra producătorilor din țări precum Germania.
Produsele alimentare importate în UE trebuie să respecte aceleași standarde sanitare și de siguranță precum cele locale, a transmis Comisia Europeană. Blocul comunitar intenționează să consolideze sistemul de etichetare a țării de origine, începând cu produsele din carne de pasăre, în 2027.