„Noi nu consumăm la Ministerul de Interne”. Consumul de droguri a pătruns în instituțiile statului, avertizează Cătălin Predoiu

Dependențele, o problemă tot mai gravă în România

Consumul de droguri, alcool, tutun, jocuri de noroc și dependența de social media afectează tot mai mulți tineri din România, iar vârsta la care apar primele forme de adicție scade alarmant. Avertismentele au fost lansate în cadrul conferinței „Dependențele la tineri – impact medical, social și economic. Răspuns integrat de prevenție”, organizată în Parlament de Comisia parlamentară specială comună „România fără violență domestică”, potrivit Tvr Info.

La eveniment au participat medici, psihologi, reprezentanți ai autorităților și ai sistemului medical, care au atras atenția asupra amplorii fenomenului și asupra impactului uriaș pe care îl are asupra societății.

Vicepremierul interimar și ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a făcut una dintre cele mai puternice declarații din cadrul dezbaterii, afirmând că fenomenul consumului de droguri nu mai este limitat la anumite grupuri sociale.

„Noi nu consumăm la Ministerul de Interne, cel puțin la nivelul conducerii. Redevenind serioși, e o temă interesantă asta pentru că, într-adevăr, în multe instituții se consumă de către adulți. Ăsta este adevărul”, a spus Cătălin Predoiu, conform Agerpres.

Ministrul a precizat ulterior că se referea la societate în general și la faptul că persoane adulte, active profesional, consumă droguri de risc și de mare risc.

„Am spus, în general, că în societate se consumă. Asta înseamnă că persoane care sunt adulte și care își desfășoară munca în diverse locuri consumă și astfel de substanțe periculoase”, a detaliat Cătălin Predoiu.

Predoiu a avertizat că datele oficiale nu reflectă întotdeauna dimensiunea reală a fenomenului.

„O altă realitate, pe care nu o dezbatem destul, este că nu există foarte multă sinceritate. Și aceste statistici pe care le avem sunt de multe ori relative și trebuie să luăm în calcul acest lucru”.

Tinerii consumă mai multe substanțe

Medicul Radu Țincu, specialist în anestezie, terapie intensivă și toxicologie, a explicat că în ultimii ani s-a produs o diversificare puternică a consumului de droguri.

„Discutăm de o creștere a numărului de substanțe consumate, discutăm de substanțe noi psihoactive sau etnobotanice, o scădere a vârstei de consum și o diversificare a consumului, astfel că astăzi foarte puțini tineri mai sunt dependenți doar de o substanță”, a precizat Radu Țincu.

Specialiștii spun că policonsumul a devenit o realitate tot mai frecventă în România, iar combinațiile de substanțe cresc semnificativ riscurile medicale și psihice.

Copii care vapează de la 5 ani

Unul dintre cele mai șocante momente ale conferinței a fost intervenția medicului pneumolog Roxana Nemeș, care a vorbit despre scăderea dramatică a vârstei de debut în consumul de nicotină.

„Se fumează de la vârstă foarte mică, inimaginabil de mică, eu am, de exemplu, un copil, acum, în tratament, are 11 ani, dar a vapat de la vârsta de 5 ani”, a subliniat dr. Roxana Nemeș.

Medicii atrag atenția că dependența de nicotină și expunerea timpurie la vaping pot deschide calea către alte tipuri de consum.

Costuri uriașe pentru România

Impactul economic al problemelor de sănătate mintală asociate dependențelor este estimat la aproximativ 10 miliarde de euro anual, adică aproape 3,8% din PIB.

Secretarul de stat Stela Firu a declarat că infrastructura de tratament rămâne insuficientă.

„Un pilon esențial al strategiei Ministerului Sănătății îl reprezintă centrele de sănătate mintală și pentru prevenirea și tratarea adicțiilor. În prezent, funcționează 83 de astfel de centre. Ministerul Sănătății conștientizează că nevoia e mult mai mare la nivelul societății”, a spus Stela Firu.

Predoiu: adulții trebuie să dea exemplu

Cătălin Predoiu a susținut că sinceritatea privind dependențele este esențială pentru combaterea fenomenului.

„Adulții trebuie să dea primul exemplu, pentru că în felul acesta încurajează și tinerii să își asume un pas greșit, poate o tentație, o proiecție, și să o abordeze cât se poate de firesc. Nimeni nu are un drum complet lin în viață sau lipsit de provocări, tentații, greutăți sau greșeli, Și atunci, dacă tinerii văd că adulții își asumă aceste greșeli, la un moment dat sunt încurajați să facă și ei la fel”, a declarat Cătălin Predoiu.

Ministrul a mai spus că numeroase personalități publice au recunoscut că s-au confruntat cu astfel de probleme.

„Sunt personalități din lumea politică, artistică, sportivă care au recunoscut că au cedat acestei tentații. Este primul pas către o rezolvare a problemei”.

Ce arată analiza apelor uzate din București

Fenomenul consumului de droguri este confirmat și de datele europene privind analiza apelor reziduale din București. Raportul european privind drogurile 2024 arată că în Capitală există niveluri importante de cocaină, MDMA, amfetamine și metamfetamină, comparabile cu cele din marile orașe occidentale.

Psihiatrul Ovidiu Alexinschi a explicat anterior pentru Libertatea că metoda este una dintre cele mai precise forme de monitorizare.

Specialistul avertizează că România nu mai este doar o țară de tranzit pentru droguri.

„Acum, pentru că nu mai suntem de mult o țară chiar săracă, am devenit o piață de desfacere pentru droguri de tot felul, inclusiv stimulante, opioide. Practic, la ora actuală, în România se găsesc și se consumă toate drogurile disponibile în marile capitale occidentale”, a spus atunci psihiatrul specializat în adicții.

Consumul explodează în weekend

Datele Agenției Europene pentru Droguri arată că valorile consumului cresc semnificativ în weekend, în special în cazul substanțelor recreaționale.

„Pe weekend se consumă mai des, mai mult. Se recrutează și mai mulți consumatori. Mai ales stimulante se consumă în cluburi: ecstasy, opioide”, a mai spus medicul psihiatru.

Potrivit raportului EUDA:

consumul de cocaină în București ajunge la aproape 273 mg/zi/1.000 de locuitori în weekend;
consumul de ketamină crește până la 15 mg;
MDMA ajunge la aproximativ 20 mg/zi/1.000 de locuitori în weekend.

Efectele dependenței

Specialiștii avertizează că efectele consumului de droguri devin devastatoare pe termen lung.

„Pe termen lung, efectele drogurilor duc la un dezastru. Ușor, ușor, persoana respectivă își pierde orice fel de răspuns afectiv, devine plată, fără niciun fel de chef, se autoexclude sau este exclusă din diverse cercuri, din diverse grupuri, din diverse activități”, avertiza medicul psihiatru din Iași.

Psihiatrul Ovidiu Alexinschi spune că foarte mulți consumatori trec aproape fără să realizeze de la consum recreațional la dependență severă.