România, lider mondial la consumul de alcool: „Nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment”

Două pahare de vin sau două halbe de bere pe zi

Consumul de alcool reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România. 

Potrivit OMS 2024, românii consumă în medie 17,06 litri de alcool pur pe an, o statistică îngrijorătoare, mult peste media europeană de 9,2 litri. 

În traducere, asta ar însemna că un român consumă două pahare și jumătate pahare de vin de 150 ml pe zi sau două halbe de bere pe zi. De asemenea, ar însemna echivalentul a două shoturi de tărie sau între unu și trei cocktailuri, în funcție de tărie.

Pe an, asta înseamnă că un român consumă, în medie:

• ~950 de pahare de vin pe an
  
• ~680 de halbe de bere pe an
  
• ~340 de cocktailuri tari pe an

Efectele alcoolului asupra organismului

Medicii și psihologii trag semnale de alarmă asupra efectelor alcoolului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În România, mor anual în jur de 8.000 de oameni din cauza consumului de alcool, potrivit Comisiei Europene. Înseamnă 22 de români în fiecare zi, aproape unu la fiecare oră.

Recomandări

Comisarul-șef Gheorghe Avram, adjunctul Poliției Pitești, audiat la DIICOT. E suspectat că ar fi protejat o amplă rețea ce făcea trafic cu țigări de contrabandă și jocuri de noroc ilegale

Dr. Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, a explicat pentru Libertatea ce efecte are alcoolul asupra organismului.

„Pe termen scurt, există riscul de intoxicație acută, asta înseamnă o deprimare a sistemului nervos central până la starea de comă. Intoxicația acută cu alcool poate să fie o stare care pune viața în pericol, având în vedere că odată cu deprimarea creierului se abolesc o serie de reflexe. Există riscul de aspirație a conținutului gastric la nivel pulmonar. De asemenea, alcoolul este un cardiotoxic, afectând contractibilitatea inimii și transmiterea impulsurilor electrice. Sunt pacienți care dezvoltă fibrilație atrială în momentul în care sunt în starea de comă alcoolică. Pe de altă parte, în intoxicația acută apar și modificări metabolice, cum ar fi hipoglicemia, care afectează funcționarea creierului”, a explicat medicul Radu Țincu.

Pe termen lung, alcoolul poate provoca:

• Complicații neurologice: encefalopatie alcoolică și polineuropatie periferică.
• Complicații hepatice: de la steatoză hepatică la ciroză, afectând sinteza proteinelor și eliminarea toxinelor.

„Alcoolul utilizează, la nivelul creierului, o serie de neurotransmițători, cum sunt endorfinele, asemănătoare opioidelor. Dependența de alcool este determinată de acești neurotransmițători. Odată instalată dependența fizică, pacientul va dezvolta sevraj, iar sevrajul alcoolic este o urgență medicală, care poate pune viața în pericol și necesită tratament”, adaugă dr. Țincu.

Dependența de alcool și efectele psihologice

Medicul Radu Țincu a precizat pentru Libertatea că dependența de alcool poate afecta pe oricine.

„Avem foarte mulți pacienți la spital din această cauză. Dependența lovește orice persoană, indiferent de nivelul educațional sau statutul financiar. Alcoolul este o substanță psihoactivă extrem de accesibilă. Persoanele dependente dezvoltă frecvent simptome depresive și necesită tratament psihiatric. Dependența afectează nu doar sănătatea, ci și viața socială și familială a pacientului. Pacientul suferă din cauza acestei dependențe pe mai multe planuri. De aceea, de obicei, depresia este asociată cu consumul cronic de alcool”.

Chiar și o cantitate mică de alcool poate duce la dependență.

„Dacă vom consuma zilnic alcool, după o perioadă de câteva săptămâni, luni, zile, va începe să apară această dependență de alcool. Deci recomandarea este să consumăm cât mai puțin alcool, pentru că alcoolul va genera acei neurotransmițători care produc starea de dependență”, avertizează dr. Radu Țincu.

De ce consumă românii atât de mult alcool

Mihai Copăceanu, psiholog specializat în adicții, a explicat pentru Libertatea de ce a ajuns România pe locul 1 la consumul de alcool.

„În mod special, România, are niște caracteristici culturale, sociale și psihologice care o diferențiază de alte țări unde consumul de alcool este mai scăzut”.

El subliniază factorii culturali care încurajează consumul de alcool în România:

„În țara noastră, alcoolul nu este considerat o substanță toxică, o otravă, este considerat un aliment și în sprijinul acestei axiome avem o serie de afirmații din popor, care au valoarea de norme, afirmații care încurajează și susțin inițierea și menținerea consumului. Spre exemplu, «un vin este bun pentru inimă și medicii încurajează consumul» sau «un pahar de țuică îți face poftă de mâncare sau îți întărește imunitatea, te face mai puternic»”.

De asemenea, mulți români folosesc diverse băuturi pentru a se trata de răceală sau gripă, în sezonul rece.

„Cred că suntem printre singurele popoare din Europa care încă cred că alcoolul are efect terapeutic, o răceală, pe timp de toamnă/iarnă nu se tratează cu medicamente, ci cu rachiu fiert și piper, iar cetățenii nu doar cred, dar și pun în practică această credință”.

Astfel, aceste „axiome” din popor care justifică consumul de băuturi alcoolice, dar care sunt „false din punct de vedere științific”, sunt specifice României și „nu se mai regăsesc în alte state europene”.

Normalizarea consumului de alcool în rândul tinerilor

Datele unui studiu Planet Youth 2024-2025, desfășurat în 60 de licee din București arată că:

• 68% dintre adolescenți au băut alcool cel puțin o dată
• 37% s-au îmbătat
• 36% au consumat alcool acasă
• 29% au primit alcool de la un membru al familiei
• 36% au încercat alcool la 13 ani sau mai devreme

„În rândul minorilor, avem o majoritate a părinților care sunt permisivi cu consumul de alcool și mulți dintre minori încep să consume alcool prima dată în familie”, confirmă psihologul Mihai Copăceanu.

„Alcoolul este cel mai frecvent consumat drog de către tineri. Practic nu există o petrecere sau o întâlnire între tineri fără să nu se consume alcool. Alcoolul are rol inițial în inducerea unei stări de bine (se eliberează dopamină), are rol în socializare și devine pretext pentru întâlniri între prieteni”.

Astfel, în țara noastră vorbim despre „o normalizarea consumului de alcool începând din adolescență și de o normalizare a episoadelor de abuz de alcool”. 

„Dacă permitem consumul de alcool în rândul tinerilor vom avea viitoare generații de adulți cu probleme de sănătate legată de consumul de alcool. În spitalele din România, sunt secții unde aproape jumătate dintre pacienți recunosc că au abuzat de alcool pe parcursul vieții lor, iar alcoolul este un factor de risc pentru o multitudine de afecțiuni medicale și psihiatrice”, adaugă Mihai Copăceanu.

Cifre globale și locale privind consumul de alcool

Topul țărilor în care se consumă cel mai mult alcool, bazat pe datele OMS din 2024 arată astfel:

1. România: 17,06 litri de alcool pur/an/persoană
2. Georgia: 14,3 litri
3. Cehia: 13,3 litri
4. Letonia: 13,1 litri
5. Uganda: 12,2 litri
6. Germania: 12,2 litri
7. Austria: 12 litri
8. Seychelles: 12 litri
9. Bulgaria: 11,9 litri
10. Lituania 11,8 litri

Asta în timp ce media europeană este de 9,2 litri/an pe cap de locuitor.

Acest lucru se vede și pe piața europeană a alcoolului, unde țara noastră a devenit în ultimii ani un jucător important. 

„Veniturile din piața alcoolului au înregistrat o traiectorie ascendentă constantă, atingând un vârf de 5,2 miliarde de dolari americani în 2024”, arată datele Statista.

OMS estimează că alcoolul este responsabil pentru 2,6 milioane de decese anual, reprezentând 4,7% din totalul deceselor.

 În România, bărbații beau în medie 27,3 litri de alcool pur/an, iar femeile 7,5 litri/an.

Cum putem preveni dependența de alcool

Specialiștii recomandă următoarele măsuri pentru a preveni consumul de alcool în rândul adolescenților:

• Educație eficientă în familie și școală
• Amânarea primului consum de alcool cât mai mult
• Crearea unui exemplu personal sănătos în familie
• Limitarea accesului minorilor la alcool

„Ce putem face? Să începem o educație eficientă în familie și în școală împotriva consumului de alcool, să amânăm cât putem de mult primul consum de alcool, să ne centrăm pe aspecte cu adevărat pozitive ale vieții”, ne îndeamnă psihologul Mihai Copăceanu.

Românii reacționează: „Am reușit, băieți!”

După ce o hartă care poziționează România pe primul loc în lume la consumul de alcool pur, 17,1 litri pe cap de persoană pe an, bazată pe datele din 2022, a făcut înconjurul internetului, reacțiile românilor nu au întârziat să apară.

Comentariile variază de la mândrie ironică până la autoironie și umor:

• „Pot confirma că, datorită pălincii de casă a gazdei mele, am fost entuziasmat în cea mai mare parte a călătoriei mele de două săptămâni în România”, a scris un turist străin.
• „16 băuturi pe săptămână nu e o nebunie, totuși. E o săptămână ușoară pentru un alcoolic obișnuit”.
• „Am reușit, băieți!”.
• „Mândru de a fi Român, în sfârșit și noi pe locul 1”.
• „Apa e mai scumpă”.
• „Nu vreau să mă laud, dar acel .1 după 17 cred că eu l-am rezolvat. Noroc!”.
• „În sfârșit suntem apreciați pentru ceva…”.
• „Și mai ziceți că nu suntem în top la ceva”.
• „Tigrii și aici”.
• „Îmi aduc cu mândrie contribuția la această statistică”.

Reacțiile ilustrează atât percepția relaxată a românilor față de consumul de alcool, cât și umorul cu care abordează datele statistice îngrijorătoare.

Consumul de alcool în România nu este doar o problemă de sănătate individuală, ci și o problemă socială și culturală. 

Riscurile sunt multiple, de la intoxicație acută și afectare neurologică și hepatică, până la dependență fizică și psihologică. Educația și prevenția, începând din familie și școală, rămân cele mai eficiente măsuri pentru a reduce impactul negativ al alcoolului asupra generațiilor viitoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro