Câte ocupații pot fi desfășurate de acasă în România și ce provocări implică permanentizarea muncii la distanță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pandemia de coronavirus a răsturnat o mulțime de paradigme, printre care și felul în care angajații își desfășoară activitatea. Aproape peste noapte, milioane de români au făcut tranziția către lucrul de la distanță. Deși schimbarea a fost impusă, nu benevolă, e foarte posibil ca mulți angajați români, precum și angajatorii lor, să dorească să lucreze permanent de acasă.
Cuprins:
Criza COVID obligă întreprinderile să-și regândească spațiul și cultura de birou, precum și modul în care abordează orele flexibile și lucrul de acasă.
Dacă până anul trecut, lucrul de acasă era, în general, rezervat câtorva angajați din corporații - și atunci, limitat la o zi pe săptămână - lucrurile s-au schimbat subit, odată cu impunerea carantinei, în martie.
Practic, toți românii ale căror slujbe se puteau face prin telefon sau online și-au mutat biroul la domiciliu. Asta, dacă nu s-au aflat printre cei 1,2 milioane de români concediați sau trimiși în șomaj tehnic, pe fondul dificultăților economice cauzate de pandemie.
Ce spun studiul din America și sondajul din România
Bineînțeles, nu oricine își poate îndeplini obligațiile de muncă de acasă. Cei cu joburi care, prin definiție, implică deplasarea pe teren - cum sunt unele slujbe din transporturi, construcții, agricultură sau poliție - nu vor putea să lucreze niciodată de la distanță.
Acesta este și principalul motiv pentru care mai toți angajații din turism și HoReCa au fost băgați în șomaj tehnic sau concediați.
Într-un studiu recent, doi economiști de la Universitatea din Chicago au clasificat toate ocupațiile semnificative din piața muncii după fezabilitatea “work from home” pentru 85 de țări.
Lista de mai jos cuprinde cele mai potrivite slujbe pentru munca de acasă, în funcție de domenii, în ordine descrescătoare - de la cele mai potrivite la cele mai puțin potrivite:
- IT
- Educație și formare profesională
- Juridic
- Comerț și operațiuni financiare
- Management
- Arte, design, divertisment, sport, mass-media
- Asistență birou și administrație
- Arhitectură și inginerie
- Științe sociale
- Servicii comunitare și sociale
- Vânzări și ocupații conexe
- Îngrijire personală
- Protecție și pază
- Sănătate și tehnică medicală
- Transporturi de persoane și materiale
- Asistență medicală
- Agricultură, pescuit și ocupații forestiere
- Producție
- Instalații, reparații
- Construcții și extracții
- Pregătirea alimentelor și servirea lor
- Lucrări de curățare și întreținere a clădirilor și terenurilor.
Potrivit economiștilor, aproximativ 37% dintre slujbele din Statele Unite pot fi efectuate de la domiciliu. Această estimare s-a dovedit foarte precisă, întrucât 34% dintre americani lucrau de acasă în aprilie, potrivit unui studiu MIT, sărind de la 4% înainte de pandemie.
Pentru România, studiul sugerează că aproximativ 22% dintre toate ocupațiile din piața muncii au o componentă de digitalizare suficientă cât să permită lucrul de-acasă.
Un sondaj BestJobs din aprilie sugerează că 29% dintre repondenți lucrau de acasă. Însă participanții la sondaj nu sunt neapărat reprezentativi la nivel național. Din acest punct de vedere, estimarea studiului întreprins de cercetătorii de la Universitatea din Chicago pare mai relevant.
Cât de bine s-au adaptat angajații?
Sondajul BestJobs este, însă, foarte util, pentru că ne oferă o privire de ansamblu - aflăm cum percep românii această tranziție.
Mai bine de jumătate din repondenți au spus că s-au adaptat ușor la munca la distanță și doar pentru 5,1%, această tranziție a fost problematică.
Când vine vorba de productivitate - de altfel, considerația principală a managerilor în această perioadă -, 35% dintre repondenți au spus că sunt mai productivi de când lucrează remote. Doar 13% au constatat că sunt mai puțin eficienți - de regulă, pentru că trebuie să se și ocupe de treburi casnice sau de copii.
Principalele provocări privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu întâmpinate de angajații care lucrează de acasă sunt lipsa unei comunicări eficiente cu echipa (15,7%), lipsa clarității în ceea ce privește sarcinile zilnice (11,82%) și comunicarea ineficientă cu clienții (11,82%).
Însă pentru cei cu copii, lucrurile sunt mult mai complicate. Aproape jumătate din repondenții care împart biroul de acasă cu copiii lor spun că le este greu să-și respecte sarcinile de lucru în această perioadă.
Din acest motiv, pentru că sunt adesea întrerupți de copii, un sfert dintre angajații cu copii acasă au spus că alocă mai mult de opt ore pe zi activității profesionale.
Pro și contra și ce schimbări trebuie făcute ca să meargă bine
Pe cât de seducătoare ar părea la prima vedere ideea de a lucra permanent de acasă, sunt mulți care preferă biroul, pentru că acolo se pot concentra mai bine și pot socializa cu colegii.
Însă cei care au rămas la fel de productivi ori au devenit chiar mai productivi lucrând de acasă au cel puțin un motiv bun pentru a-și dori să facă asta în continuare: nu mai pierd timp pe drum.
Angajatorii, la rândul lor, pot face economisiri importante, renunțând la spațiile de birouri, dacă optează pentru munca ”remote”.
Tranziția trebuie să țină seama, totuși, de niște considerente importante pentru a avea succes. Comunicarea dintre angajați și clienți trebuie optimizată, iar angajatorii trebuie să gândească protocoale noi de securitate digitală, unde este cazul.
În cele din urmă, în situația de față, cea mai importantă grijă pentru orice societate comercială trebuie să fie sănătatea angajaților. Chiar dacă s-a ridicat carantina, pandemia nu a dispărut. De fapt, cazurile sunt din nou în creștere.
Această situație ar putea dura câțiva ani, timp în care tranziția către munca de la domiciliu s-ar putea cimenta.
