Simptomele coronavirusului. Ce trebuie să știm și cum putem preveni îmbolnăvirea

Ce este un coronavirus

Coronavirusurile sunt specii de virus aparținând subfamiliei Coronavirinae din familia Coronaviridae, în ordinul Nidovirale. Denumirea „coronavirus” este derivată din latinescul corona, însemnând coroană sau aură și se referă la aspectul caracteristic al virionilor (forma infecțioasă a virusului) sub microscopie electronică (EM), cu o franjă de proiecții mari de suprafață bulboase care creează o imagine care amintește de o coroană regală sau de o coroană solară, potrivit Wikipedia.

În unele cazuri, aceste virusuri se pot transmite de la animal la om.

Care sunt simptomele COVID-19

UPDATE 14 MAI – Institutul Naţional de Sănătate Publică a modificat astăzi definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

Conform noii actualizări a Metodologiei de supraveghere a COVID-19, se consideră caz suspect:

● orice persoană cu infecție respiratorie acută (debut brusc) cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiraţiei)

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

● orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie

● orice persoană cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră) și tuse și dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) și care necesită spitalizare peste noapte.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile precizează că simptomele cel mai des observate în cazul infecției cu noul coronavirus sunt febră, tuse și dificultăți în respirație (dispnee).

Update 21 martie 2020 – Şeful Direcţiei pentru Sănătate din ministerul de resort francez, Jerome Salomon, anunţă că specialişti ORL au observat în aceste ultime zile „o recrudescenţă a cazurilor de anosmie”. Practic, este vorba despre o „dispariţie bruscă a mirosului„, dar fără nas înfundat, iar câteodată însoţită de o dispariţie a gustului (ageuzie).

Citește știrea aici: Un nou simptom asociat infecţiei cu noul coronavirus a fost descoperit de medicii francezi

UPDATE 20 martie 2020 – Un studiu efectuat pe 204 pacienți din provincia Hubei, China, arată că jumătate din oameni au avut simptome ce ar putea fi considerate atipice, precum greață, stare de vomă și diaree.

”Medicii trebuie să știe că simptomele digestive, precum diareea, ar putea fi un semn al COVID-19”, spun investigatorii Grupului de Experți pentru Tratament Medical din Wuhan, citați de CBS News.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Citește știrea aici: Noi simptome de coronavirus, scoase la iveală de medicii chinezi

Cum se transmite coronavirusul

Virusul se transmite de la om la om prin picături de secreție, atunci când o persoană strănută sau tușește.

Cele mai recente studii au arătat că virusul COVID-19 poate rezista activ în aer timp de 30 de minute în spații închise, cum ar fi un autocar. De asemenea, dacă o persoană tușește sau strănută, coronavirusul are capacitatea de a infecta pe o rază de 4,5 metri.

Coronavirusul se poate transmite și prin contactul cu suprafeșe pe care este virusul. Astfel, dacă atingem o suprafață pe care este activ coronavirusul (de exemplu clanța unei uși pe care a atins-o o persoană infectată care s-a șters la nas sau gură) și apoi ne atingem fața (nas, gură sau ochi) există risc sporit de a ne infecta cu coronavirus!

Cum putem să prevenim îmbolnăvirea

Pentru a preveni îmbolnăvirea, persoanele trebuie să evite contactul cu persoanele bolnave (nu călătoriți în zonele cu risc, evitaţi aglomeraţiile (unde există risc crescut de a intra în contact cu o persoană infectată, nu staţi lângă persoanele care tuşesc sau stranută, nu vizitaţi şi nu duceţi în colectivităţi persoanele bolnave).

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

• Respectaţi regulile generale şi individuale de igienă: utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură atunci când tuşim sau strănutăm, evitarea contaminării prin atingerea cu mâinile a ochilor sau a gurii, aerisirea zilnică a locuinţelor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-22 grade precum şi igienizarea spaţiilor şi a suprafeţelor.
• Spălaţi-vă cât mai des pe mâini cu apă şi săpun, spălatul trebuie să dureze cel puţin 20 de secunde, insistând pe pliurile şi spaţiile interdigitale, apoi uscaţi mâinile cu prosoape de hartie sau aer cald sau dacă nu sunteţi în apropierea apei puteţi utiliza, cu eficinţă mai redusă, un dezinfectant pe bază de alcool

Ministerul Sănătății: 10 reguli care trebuiesc urmate

• Spălați-vă mâinile de multe ori;
• Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
• Nu vă atingeți ochii , nasul si gura cu mâinile;
• Acoperiți-vă gura și nasul daca stranutați sau tușiți;
• Nu luați medicamente antivirale si nici antibiotice decât în cazul în care va prescrie medicul;
• Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;
• Utilizați masca de protecție doar în cazul in care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care acordați asistență persoanelor bolnave;
• Produsele ”MADE in CHINA” sau pachetele primite din China nu sunt periculoase;
• Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele in carantina din Europa de cel puțin 14 zile;
• Animalele de companie nu transmit coronavirus.

Tratamentul pentru coronavirus

Nu există un tratament specific pentru acest coronavirus COVID-19, notează Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Doctorii pot ajuta la ușurarea simptomelor, cu medicamente pentru atenuarea durerii și a febrei.

Centrul pentru Combaterea Bolilor din SUA spune că un umidificator sau dușurile fierbinți pot ajuta la combaterea tusei și a gâtului inflamat.

Consumul de lichide și odihna sunt recomandate. Dacă simptomele se agravează, consultați un doctor.

Coronavirusuri care au provocat epidemii mortale

Între noiembrie 2002 și iulie 2003 epidemia cu virus SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) a provocat peste 8000 de infecții și aproape 800 de decese.

În câteva săptămâni, boala s-a transmis din China (provincia Guadong și Hong Kong) în 37 de alte țări. 1 din 10 pacienți infectați nu a mai putut fi salvat. Jumătate din pacienții de peste 65 de ani nu a supraviețuit.

În 2013 epidemia cu virus MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu-identificat în Arabia Saudită în iunie 2012) a afectat 25 de țări și a dus la 850 de decese.

Coronavirusul și femeile însărcinate

Cele mai grave forme de SARS și MERS pot avea efecte serioase asupra femeilor însărcinate.

Au existat cazuri în care femeile însărcinate infectate cu MERS au făcut avorturi spontane, potrivit unui studiu din 2014, citat de CNN.

Și unele cazuri de infecție cu SARS au fost grave. Un studiu din 2004 citează cazuri de avort spontan, de îmbolnăvire a mamei sau chiar de deces.

Cercetătorii chinezi au publicat luni, 16 martie, un studiu nou ce sugerează că infecția virală responsabilă pentru COVID-19 nu se transmite de la femeile însărcinate către nou-născuți. Citește studiul despre femeile gravide infectate cu COVID-19

Rata de mortalitate a coronavirusului

Rata medie de mortalitate a fost stabilită la mijlocul lunii februarie, într-un studiu al experților chinezi, la 2,3%.

Organizația Mondială a Sănătății a indicat săptămâna trecută că rata de mortalitate ar fi de fapt de 3,4%, în vreme ce experții din Hong Kong au dat publicității un studiu care estimează rata mortalității la 1,4%.

Însă, ținând cont că epidemia este în plină evoluție și numărul de cazuri și de decese se schimbă constant, este clar că și rata mortalității se va schimba, inclusiv în funcție de țară, așa cum arată tabelul de mai jos.

Sursa datelor: Universitatea John Hopkins, 12.03.2020

Rata de mortalitate poate depinde de mai mulți factori, de la capacitatea sistemului sanitar la vârsta medie a populației, dar în principal de numărul de teste efectuate.

În cazul Italiei, potrivit BBC News, majoritatea covârșitoare a victimelor au fost cetățenii vârstnici, de peste 70 sau 80 de ani, numeroși în Peninsulă, care are o populație îmbătrânită. Italia are și un focar de infecție detectat cu întârziere (în Lombardia) și încă necontrolat de autorități, care au luat măsurile de carantină cu întârziere.

În cazul Coreei de Sud, rata foarte mică a mortalității are mai multe explicații, dar în special aceea că foarte mulți oameni au fost testați și depistați.

Diferența dintre coronavirus, gripă, răceală sau alergie

CNN a vorbit cu un specialist, doctorul Greg Poland, profesor și specialist în boli infecțioase la Mayo Clinic, pentru a afla care sunt diferențele între simptomele infecției cu coronavirus și gripă, răceală sau alergie. Citește întregul studiu aici.

Citește ultimele informații despre coronavirus in Romania

Care sunt zonele rosii si zonele galbene cu coronavirus din Europa și din lume

Urmărește-ne pe Google News