CCR lasă cu ochii în soare debitorii incluși în Legea dării în plată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși au așteptat câteva luni bune până ca magistrații de la Curtea Constituțională a României (CCR), cei din urmă nu s-au deranjat să soluționeze problema constituționalității Legii dării în plată, ba din contră, au făcut mai mult rău pentru că prin interpretările date pot influența deciziile viitoare ale instanțelor.
„Decizia CCR publicată în Monitorul Oficial, în 12 ianuarie a luat prin surprindere atât debitorii executaţi silit cât şi reprezentanţii acestora, deoarece, magistraţii CCR, fără a soluţiona problema de constituţionalitate, au dat o interpretare articolului 8 alineatul 5 din lege, care conduce la concluzia, că, legea dării în plată s-ar aplica numai celor al căror imobil nu a fost valorificat în executare silită. Pe această interpretare a dispoziţiilor legii, CCR a respins că inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate”, spune avocata Alexandra Burada.
Liber la interpretări
Din fericire, CCR nu poate să își dea cu părerea decât pe probleme de constituționalitate sau neconsituționalitate, dar prin interpretările făcute la art 8, alin 5, se lasă impresia că debitorii care au fost deja executați și imobilul vândut nu mai intra sub incidența legii dării în plată. „Cu toate acestea, interpretarea dată de CCR nu este obligatorie pentru instanţe. Judecătorul va decide în final cum se interpretează articolul”, a mai spus avocata Burada.
Din păcate interpretările acestea ar putea influența instanțele în care se judecă dosarele pe darea în plată, sunt de părere avocații care au apărat până acum clienții.
Iată ce spune articolul 8, alin. 5: „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executari silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de formă executării silite care se continuă contra debitorului”.
Vin vremuri grele pentru debitori
Problema este că pe debitori îi aşteaptă momente grele în instanţa, în contextul în care trend-ul a fost acela de a aştepta motivarea Curţii, se tem avocații. „Aceasta nu este decizia pe care o aşteaptau majoritatea debitorilor, respectiv cea pronunţată în 25 octombrie când Curtea s-a pronunţat pe constituţionalitate / neconstituţionalitate”, ne-a mai spus avocatul.
Deși, în ultimele zile s-a vehiculat ideea că băncile câștigă pe bandă rulantă procesele legate de darea în plată, în acele cazuri nu a fost vorba decât de clienți ai băncilor care aveau terenuri. Potrivit unui avocat al Baroului București, „până la această dată, instanţele au judecat şi admis contestaţiile în cazurile unde debitorii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de art. 4 (voiau să dea în plata terenuri), aveau un credit mai mare decât pragul de 250.000 euro sau notificarea nu îndeplinea condiţiile de formă)”, ne-a transmis avocatul.
