Atribuțiile președintelui României sunt stabilite de Constituția României, legea fundamentată a statului român, revizuită prin referendum în anul 2003. Aflați ce atribuții are președintele României.
Cuprins:
Ce informații veți găsi în articol
Președintele României este ales prin vot universal, pentru un mandat de cinci ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. De asemenea, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 din Constituția României)
Referitor la ce atribuții are președintele României în politica internă, Constituția arată că șeful statului are rol în numirea Guvernului și poate participa la ședința de Guvern, atunci când sunt dezbătute probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. (Articolul 87 din Constituția României).
Președintele României este cel care promulgă legile după adoptarea lor în Parlament. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. (Articolul 77 din Constituția României)
Șeful statului poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 din Constituția României).
Șeful statului desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
În caz de remaniere guvernamentală, președintele, la propunerea premierului, revocă și numește miniștrii care părăsesc postul. (Articolul 85 din Constituția României)
Președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat vot de încredere Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare
şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, șeful statului poate dizolva Parlamentul o singură dată, însă nu o poate face în ultimele șase luni ale mandatului de președinte și nici în
timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 din Constituția României)
În politica externă, șeful statului semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
La propunerea Guvernului, șeful statului acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (Articolul 91 din Constituția României)
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Președintele poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 din Constituția României)
Șeful statului poate lua și măsuri excepționale și poate institui starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (Articolul 93 din Constituția României)
Foto: Hepta