Ce este libertatea de exprimare pe rețelele sociale: „Un potop de dezinformare și discurs toxic”

Libertatea de exprimare online

Aceste decizii ridică întrebări serioase cu privire la consecințele lor asupra calității informațiilor online. Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a declarat că renunțarea la verificarea faptelor pe Facebook reprezintă o „restaurare a libertății de exprimare”. Platforma cu peste 3 miliarde de utilizatori nu va mai verifica acuratețea informațiilor postate.

În mod similar, după preluarea Twitter (redenumit X), Elon Musk a concediat 80% din inginerii responsabili cu siguranța și încrederea pe platformă. Acest lucru a dus la ceea ce unii numesc „un potop de dezinformare și discurs toxic.”

Îngrijorări privind dezinformarea

Renunțarea la verificarea faptelor pe Facebook a dus deja la apariția unor meme-uri false menite să evidențieze pericolele noii politici.

Un exemplu este: „Fondatorul Facebook și pedofilul condamnat Mark Zuckerberg, mort la 36 de ani, spune că site-urile de social media nu ar trebui să verifice postările.”

Pe platforma X au circulat informații false despre atacurile cu cuțitul din Southport și presupuse tensiuni sociale din Marea Britanie. Aceste cazuri arată riscurile reale ale relaxării moderării conținutului.

Libertate de exprimare selectivă

Recomandări

Coreea de Nord și-a redeschis granițele. Primii români care au vizitat-o: „Am asistat la ziua de colectat fecale umane” | Interviu

Criticii subliniază că invocarea libertății de exprimare este adesea selectivă. De exemplu, Elon Musk a suspendat contul @elonjet care urmărea zborurile sale private, deși folosea date publice.

Profesorul de media Gavan Titley explică: „Este un mijloc transparent, dar adesea eficient de a transforma un statut public stabilit într-o marginalitate virtuoasă, prezentând idei discreditate drept propuneri deliberative, reformulând idei reacționare familiare ca experimente iconoclaste.”

Nevoie de nuanțare

Experții susțin că este nevoie de o abordare mai nuanțată a libertății de exprimare online. Aceasta ar trebui să țină cont de contextul social, condițiile istorice și inegalitățile din discursul public.

Potrivit sursei citate, întrebări esențiale sunt: Cine are mai multă putere? Care sunt scopurile lor politice? Cine are de câștigat și cum? Care sunt intențiile din spatele discursului lor și care sunt rezultatele?

O analiză atentă a acestor aspecte poate ajuta la identificarea cazurilor în care invocarea libertății de exprimare este folosită pentru a evita responsabilitatea sau pentru a promova agende problematice.

Urmărește-ne pe Google News