Ce îi întreabă elevii români pe profesorii lor de istorie: „Vin și peste noi? O să folosească Putin arma nucleară?”

„Am fost întrebat despre conflict încă înainte de a începe, din momentul în care se făceau acele anunțuri la televizor. Mărturisesc că le-am exprimat scepticismul meu cu privire la începerea războiului”, a povestit Laurențiu Frunză, profesor de istorie din București, într-o discuție cu Școala 9. 

„Devenise, la un moment dat, un joc al hazardului”, își amintește profesorul. „Apoi, după începerea războiului, am fost întâmpinat la clasă cu o altă întrebare: «Vin și peste noi? Ce părere aveți?»”. 

Cert este că acea singură oră de istorie pe săptămână din orar nu mai era de ajuns pentru discuțiile lor. 

„Domn’ profesor, o să folosească Putin arma nucleară?”

O singură întrebare l-a pus în dificultate pe profesorul Laurențiu Frunză. „Domn’ profesor, o să folosească Putin arma nucleară?”, s-a auzit în clasă. După un moment de liniște, timp în care profesorul de istorie și-a ales cu grijă cuvintele, le-a răspuns: „Nu știi niciodată dinainte cum se va termina un război. Noi trebuie să ne trăim viața făcând abstracție de amenințare. Așa cum au făcut și bunicii noștri, cu zeci de ani în urmă.”

„Am încercat să le ofer o perspectivă realistă, păstrând, totuși, un ton optimist”, și-a explicat răspunsul profesorul.  

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Copiii sunt inteligenți, învață repede, dacă le explici cu răbdare și calm, mai spune el. Nu cad pradă teoriilor conspirației, vorbesc mult despre Vladimir Putin, îl descriu pe liderul rus în diferite feluri, așa cum au auzit acasă, la televizor sau în funcție de propriile concluzii: „E un om bolnav!”, „E un om nebun”, „E un dictator!”. 

„N-am auzit niciun elev să spună că în Ucraina nu e război, iar ucrainenii se bat singuri între ei. Elevii înțeleg destul de bine ce se întâmplă, să nu credem contrariul. I-am simțit pur și simplu preocupați despre ce ar face ei în cazul în care ar exista un război și în România”, a mai spus Laurențiu Frunză. 

„Vine cel de-al treilea război mondial?”

Gabriela Obodariu, profesoară de istorie la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”din Focșani a mărturisit că și elevii ei sunt îngrijorați, în mare parte, de posibilitatea izbucnirii celui de-al treilea război mondial, după ce au învățat deja, la orele de istorie, despre primele. 

„Încă de la începutul războiului, elevii erau extrem de agitați și tot întrebau dacă vine cel de-al treilea război mondial. I-am liniștit, mai întâi, povestindu-le de garanțiile de securitate pe care le avem azi, pe baza informațiilor pe care le aveau de la istorie despre NATO. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Mai apoi, am abordat mereu subiectele din programă cu referire la contextul prezent, pentru ca ei sa înțeleagă mai bine cum stabilim cauzele și urmările unui conflict, pe baza analizei unui anumit context istoric”, a spus profesoara.

Elevii au început să compare ceea ce au învățat la istorie cu ce se întâmplă astăzi în preajma granițelor noastre, adaugă Obodariu: „Până acum, orice război părea ceva din filme, dintr-o dată e ceva mult mai palpabil, prin toate informațiile care le vin pe diverse canale”. 

Cel mai important pentru toți elevii e să-și dezvolte elemente de gândire critică, de educație media, în așa fel încât să nu cadă victime ale dezinformării.

Gabriela Obodariu, profesoară de istorie:

Prin urmare, fie că vorbesc sau nu despre războaie în lecțiile de zi cu zi, profesoara de istorie lucrează cu elevii săi la ce înseamnă surse credibile, propagandă și dezinformare pentru a-i ajuta să aleagă din noianul de informații, după cum a mai spus profesoara din Focșani.  

Copleșit de întrebări

„Din momentul în care a început invazia în Ucraina, m-am trezit copleșit de o sumedenie de întrebări din partea copiilor”, povestește și profesorul de istorie Marcel Bartic, care predă la Laude-Reut, o instituție privată de învățământ din București.  

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Marcel Bartic este profesorul de istorie care a protestat în fața Ambasadei Rusiei de la București, în semn de solidaritate cu Ucraina, în prima zi de război. După ce gestul său a fost mediatizat, Jandarmeria Română a renunțat să-l amendeze pentru protest neautorizat, după cum a anunțat Bartic pe contul său de Facebook. 

„Prima întrebare a fost dacă va ajunge războiul și în România. Le-am transmis copiilor că, în perioada asta, nu trebuie să ne panicăm, cât mai degrabă să înțelegem care este rolul fiecăruia. Că războiul ar putea avea și consecințe economice – cresc prețurile, și poate e momentul să fim mai responsabili și mai înțelegători”, spune Marcel Bartic. 

Iar copiii au înțeles. Mulți dintre ei, împreună cu familiile lor, se numără printre voluntarii care le-au oferit ajutor refugiaților, primindu-i în casele lor sau oferindu-le alimente și alte lucruri necesare supraviețuirii. 

Lecție de istorie și de empatie

„Le-am mai spus copiilor că ucrainenii n-au nicio vină pentru ce se întâmplă acum în Ucraina, indiferent de ce aud, poate, în jurul lor. Ei trebuie să învețe că, în acest moment, acei oameni suferă enorm, iar noi trebuie să le fim alături necondiționat. Este extraordinar că mulți elevi, profesori și școli s-au implicat cu mic cu mare în ajutorarea vecinilor noștri, este un exercițiu de empatie minunat pentru elevii noștri, de care chiar au nevoie”, a mai spus el. 

Chiar dacă nici elevii lui nu sunt atât de vulnerabili la teoriile conspirației, ei au acces la ele și-și pun întrebări. De pildă, la ce se referă Vladimir Putin când vorbește despre denazificarea Ucrainei?

„Am simțit nevoia să le demontez argumentele aduse de președintele rus, mai cu seamă că eu predau la o școală evreiască”, spune Bartic. „Cum poate vorbi cineva de denazificare când procedează la fel ca Germania nazistă? I-am mai făcut atenți pe copii la ce se întâmplă în Rusia. Cum poate avea Rusia pretenții că eliberează Ucraina în condițiile în care, în propria-i țară, oamenii nu au dreptul să-și exprime un punct de vedere? Și sunt arestați când ies la proteste?”, le-a explicat el.

De altfel, școala are o mare responsabilitate, în aceste zile, în informarea corectă a copiilor, crede Marcel Bartic. 

„Am auzit voci scandalizate care spuneau că profesorii nu trebuie să se implice, că nu e treaba profesorilor, că nu e treaba școlii, că nu are de-a face cu educația. Ba da. Este responsabilitatea școlii să le explice copiilor ce se întâmplă la granițele României, este o lecție de istorie în timp real” – Marcel Bartic, profesor de istorie 

„Sunt milioane de oameni care au fugit din Ucraina, sute de mii de refugiați care au tranzitat România, alte zeci de mii care au rămas în țara noastră. N-ai cum să nu le spui copiilor care văd, în fiecare zi, la știri, tot felul de nenorociri, ce se întâmplă”, a completat profesorul.

Materialul complet pe școala9.ro. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro