Ce ar însemna pentru români ca țara să ajungă la gradul de „Junk”. Explicațiile premierului Ilie Bolojan: „Ne-am întoarce în urmă cu 15 ani”

Ilie Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale

Premierul Ilie Bolojan a mers luni, 7 iulie 2025, în Parlament pentru a-și asuma răspunderea pentru măsurile fiscale propuse de Guvern. Prim-ministrul s-a prezentat în plenul celor două Camere după ce s-a încheiat ședința de Guvern ce a avut loc la Palatul Victoria, acolo unde s-au discutat amendamentele partidelor și s-au stabilit măsurile fiscale.

Ilie Bolojan spune că România are nevoie de aceste măsuri pentru „corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul”.

„Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă.

Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru coaliţia de partide care îşi asumă această decizie. Este însă o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate (…) Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi, statul a cheltuit 132, iar pentru asta, România s-a împrumutat şi se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona.

Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne aşteaptă aşa-numitul Junk, respectiv titlul de ţară nerecomandată pentru investiţii, cum definesc termenul agenţiile de rating”, a spus Ilie Bolojan în Parlament.

Ce ar însemna pentru români ca țara să ajungă la „Junk”

Ilie Bolojan a explicat, în Parlament, că România are nevoie de aceste măsuri pentru a nu ajunge la scorul de credit „Junk”. Premierul a mai declarat că România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.

Prim-ministrul susține că România s-ar putea confrunta cu următoarele urmări, dacă țara ar ajunge la scorul de credit „Junk”: taxe mult mai mari, preţuri mai mari şi putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari pentru stat şi cetăţeni, o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar, fonduri europene blocate.

„România ar deveni o ţară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori şi lipsită de oportunităţi pentru cetăţeni. Pe scurt, ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una dintre cele mai grele situaţii de instabilitate economică şi politică de după decembrie ’89”, a declarat premierul, în plenul Parlamentului.

Care sunt principalele măsuri pregătite de Guvernul Bolojan

România are în prezent trei cote de TVA: 5%, 11% și 19%, însă acestea vor fi reduse la doar două, și anume 11% și 21%. La cota redusă vor rămâne doar anumite categorii, cum ar fi medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa destinată irigațiilor, cărțile, lemnele de foc și energia termică.

Sectorul HoReCa va păstra actuala cotă de TVA până în luna octombrie, însă, dacă veniturile bugetare nu vor înregistra o creștere, TVA pentru acest domeniu va fi majorat la 21%.

Începând cu 1 august, accizele pentru băuturile alcoolice și combustibili vor crește cu 10%. Pentru motorină va fi implementată o schemă de restituire parțială a acestei majorări către companiile care asigură transportul pe teritoriul României. Tot de la 1 august va fi majorată și acciza pentru țigarete.

Pensionarii cu venituri lunare mai mari de 3.000 de lei vor fi obligați să plătească CASS, respectiv 10% din suma ce depășește această limită, începând cu aceeași dată.

De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%. În același an, profiturile băncilor vor fi supuse unei taxe suplimentare, iar toate câștigurile obținute din jocurile de noroc vor fi suprataxate.

Tot în 2026, pensiile și salariile angajaților din sectorul public vor fi înghețate, iar bursele studențești vor fi eliminate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE