Ce sărbătorim pe 1 Decembrie - istoria Zilei Naționale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Paradă militară, discursuri impresionante și fasole cu ciolan afumat, cam asta este imaginea actuală a zilei de 1 Decembrie. Însă aceasta are o semnificație mult mai profundă, fiind vorba de constituirea României Mari. Află ce sărbătorim pe 1 Decembrie!
Cuprins:
Ce sărbătorim pe 1 Decembrie - care este semnificația zilei
În data de 1 Decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor, convocată la Alba Iulia, decreta unirea Transilvaniei cu România. Pe lângă Transilvania în sine, sunt alipite regatului român și Banatul, Crișana și Maramureș. Astfel ,se creează un singur stat.
În acel moment, Vasile Goldiș a citit proclamația, care decreta:
"Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre".
Astfel, granița României era în Vest pe Tisa, incluzând o bucată importantă din Ungaria de azi și din Serbia de azi (Banatul sârbesc).
Pierderea masivă de teritorii a determinat Ungaria să declare război României și Cehoslovaciei în 1919, acesta terminându-se după ce armata Română a cucerit Budapesta în data de 4 august 1919. La acel moment, celebrul sergent Iordan a atârnat opinca pe Parlamentul maghiar.
Ce sărbătorim pe 1 decembrie
Trianonul a definitivat granițele
Ungaria a cedat definitiv pretențiile sale teritoriale în 1920 prin Tratatul de la Trianon. Prin acesta, Ungaria cedează oficial Transilvania către România, dar pe granița actuală de vest, fără teritoriul până la Tisa.
Concomitent, Ungaria cedează Croația și Voivodina către Iugoslavia, iar Slovacia este inclusă în Cehoslovacia. O regiune numit Rutenia este inclusă tot în Cehoslovacia. Aceasta este Transcarpatia de azi și este inclusă în Ucraina.
Basarabia și Bucovina ceruseră deja unirea
Până la unirea Transilvaniei cu România, Basarabia decretase la rândul ei unirea în data de 27 martie 1918.
De asemenea, Bucovina proclamase unirea cu patria-mumă cu doar câteva zile mai devreme, în data de 28 noiembrie. Aceasta includea și două județe care acum fac parte din Ucraina.
Două state românești
Uniunea Sovietică (URSS) a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța în 1940, în baza pactului Ribbentrop-Molotov. Sudul Basarabiei este acum, la rândul său, parte din Ucraina. Restul Basarabiei compune la acest moment Republica Moldova, alături de Transnistria.
Woodrow Wilson, părintele spiritual al Marii Uniri
Unirea tuturor provinciilor istorice cu populație românească a fost posibilă după celebrul discurs al președintelui american Woodrow Wilson din data de 8 ianuarie 1918.
Acesta a condamnat atunci orice tratat secret și a cerut oficial autodeterminarea popoarelor care formau imperiul Austro-Ungar, într-un celebru discurs numit "Cele 14 Puncte".
Vezi și zile libere 2023
Ce sărbătorim pe 1 Decembrie - zi națională după Revoluția din 1989
După Revoluția din 1989 data de 1 Decembrie a fost proclamată drept Zi Națională a României. Anterior, în perioada comunistă, între 1948 și 1989 ziua națională era data de 23 august, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial.
În intervalul 1866 – 1947, ziua națională era sărbătorită în data de 10 mai, aceasta fiind Ziua Regalității.
Așadar, pe data de 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. De atunci s-a creat un singur stat național.
Ziua de 1 decembrie a devenit zi națională a României în anul 1990!
Parada militară de 1 Decembrie
În fiecare an, o parada militară este organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcului de Triumf, din Bucureşti. Anul acesta va începe joi, 1 decembrie, la ora 11.00. Ministerul Apărării a anunțat că peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Administrația Națională a Penitenciarelor, precum şi aproximativ 120 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, vor participa la paradă.
Vor defila și aproximativ 150 de militari străini, din cadrul unor detașamente din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, precum și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României și aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii.
